Post Reply 
Politete, bun simt, educatie
Author Message
Dodo Offline
Administrator
*******

Posts: 18,006
Joined: Jul 2007
Reputation: 10
Post: #1
Politete, bun simt, educatie
Bunul-simt, buna-cuviinta si comportamentul civilizat in societate nu pot fi separate de moralitate, caci o conduita frumoasa este si morala si ceea ce este moral este frumos. Socotim deci ca profilul moral, cinstea, corectitudinea si celelalte componente ale sale fundamenteaza atitudinea omului in relatiile sociale si definesc ceea ce numim demnitate umana; politetea ii adauga distinctie si eleganta.

In mod frecvent se foloseste termenul de politete, ce ar trebui sa cuprinda majoritatea regulilor simple de comportament in societate. Am putea numi politetea drept "permanenta atentie acordata celor din jur”, "arta de a fi placut celor din jur” sau "respectarea demnitatii tuturor, incepand si terminand cu a ta insuti”. Nu se poate trai in societate fara politete. Esenta politetii consta in grija pe care trebuie sa o avem, prin spusele si faptele noastre, fata de oamenii din jur. Politetea, "moneda de schimb” a relatiilor zilnice in toate imprejurarile, platforma comuna de intelegere si bunavointa, implica: omenie, simtul dreptatii, simtul frumosului, tact, bun-simt, decenta.

Politetea reprezinta, de fapt, o forma avansata a "bunei-cuviinte” si una de baza a "etichetei”. Respectarea legilor statului este obligatorie, a legilor bunei-cuviinte este voluntara, dar "ceea ce nu opreste legea opreste buna cuviinta” (Seneca). Bunul-simt presupune respectarea personalitatii si muncii altuia, respectul pentru om si omenia lui, pentru adevar, modestie, discretie, corectitudine si ingaduinta, disciplina liber consimtita. Buna-cuviinta are o semnificatie apropiata de politete; este insa o politete spontana, nedeliberata, ce decurge din intelepciunea poporului, din omenie. Ea reprezinta elementul de baza in comportament, este un reflex al fondului moral-uman, o "stiinta a purtarii”.
Sursa


Articolul este corect in opinia mea si multi ar trebui sa mediteze la subiect.

tfmsup@gmail.com
07-04-2011 07:02 AM
Visit this user's website Find all posts by this user Quote this message in a reply
Dodo Offline
Administrator
*******

Posts: 18,006
Joined: Jul 2007
Reputation: 10
Post: #2
RE: Politete, bun simt, educatie
adică. Experienţa nenorocirii mă să ajut pe cei nenorociţi. VBRGILIU, Eneida, 630. 123a ;el ; şi: Bine, Dar, împrumut, Solidaritate. AMABILITATE 153• Cu privire la ceea ce-i agreabil în societate, în general, cine ni-l oferă în mod potrivit să se cheme amabil, iar mijlocul amabilitate. ARISTOTEL, Etica nicoma-hică, II, VII, ilO8b. 154• Cine ştie să prefacă supărărileîn amabilitate, acela ştie să trăiască. BALTASAR GRACIAN, Oracolul manual al Înţelepciuniiin viaţă, 259. 155• Amabilitatea faţă de cei mai în vîrstă este o podoabă frumoasă atineretului,de aceea el să fie cu ea deprins chiar din fragedăcopilărie. KOMEXSKY, Şcoala ma Iernii, IV, j. 156• Atitudinea este pentru un corp ceea ce bunul-simţ este pentru spirit. LA ROCHEFOUCAULD, Re- flecţii sau sentinţe şi maximo morale, 67. 157• Buna-cuviinţănefacepe fiecare om amabil şi simpatic şi desemnează pe cel ce ne stă puţin prietenîn faţă. 158• Cînd urbanitatea sau politeţea e împreunată cu cordialitate, se naşte acea amabilitate care face oatîtdebunăimpresieasupra fiecărui om la întîia întîlnire. MARIN FLOREA LIVESCU, Nu se cuvine. Reguli practice de nuna-euviinţă Intre oameni. 6; 7 159• Precum rareoriveipierde un prieten, dacă îi refuzi un împrumut,dar foarte uşor dacă i-l dai;asemeneacugreuîlvei pierde prinmîndrieşinepăsare, însă adeseori prin prea multă amabilitate, ca una ce-l face arogant şinesuferit şiprovoacă ruptura. SCHOPENHAUER, Aforisme, V. 160• Mult mai puternică şi mai rodnică decît aceea a zgomotului şi a tăriei,influenţa amabilităţii în lume e ca şi aceea a luminii care, cu toate că lucrează în tăcere, cuprinde totuşi în valul ei întreaga lume. S. SMILES. Ajută-te singur. p. 28:i. 161• Amabilitatea nu trebuie să fie neglijată niciodată. S. SMILES, Fii om de caracter, p. 184. 162• Ca să definim amabilitatea, am putea spune că este un fel de a te purta, care urmăreşte desfătarea, fără să aibăînvedere un interespersonal. Nici o îndoială că se poate numi amabil acela care,văzîndu-te,te salută dela distanţă, te numeşte om minunat, manifestă pentru tine o admiraţie profundă,îţi strînge mîna cu căldură. TEOFRAST, Caracterele, V. Vezi şi; Bună creştere Bună-cuvi-inţă, Bun-simţ, Maniere, Politeţe. 165 • Nu le amesteca nepoftit in vorba altora.
160 • Nu-ţi băga lingura unde nu-ţi fierbe oala.
167• Unde nu este ascultare nu cheltui vorba.,
168• Cine se amestecă în lături îl mănîncă porcii.
Proverbe româneşti 169 • E ruşinos să te amesteci 15

nechemat în treburile altora şi şi să laşi în părăsire pe ale tale. DEMOCRIT, Fragmente, 80. 170 • Cine se amestecă între cei ce se ceartă, adesea se alege cu nasul însîngerat. JOHN GAY, Fabule, I, 34. A SE AMESTECA Nu te amesteca unde nu-tioal • Nu te amesteca în ţoale sarea în bucate. 171 • Ca cel ce prinde un cîine de urechi, aşa este cel ce se vîră într-o ceartă, în care nu este amestecat. SOLOMON, Proverbe, 26, 17. 172 • Cine se amestecă de bună voie cu cei răi este ca ei. PUBLIUS SYRUS, Sentinfe Vezi şi: Ceartă, Cuvînt, Pace, Vorbă, 34
ASCULTARE
173• Vorbeşte puţin, ascultă mult şi niciodată nu vei greşi.
Proverb Italian 174• Ascultă, vezi şi taci, dacă vrei să trăieşti în pace. Audi, vide, tace, si vis vivere in pace. Proverb latin 175• Cine vorbeşte samănă, cine ascultă culege. Proverb persan 176 • întîi ascultă şi pe urmă vorbeşte.
177• Cine nu ascultă nu învaţă.
178• Tinerii înaintea bătrînilor să aibă urechi nu gură.
179• Nici să asculţi nici să gră-eşti cele ce nu se cuvine nici ţie, nici la cel ce te ascultă.
180 «Cel ce ascultă de sfatul altuia rareori greşeşte.
181• Degrab să asculţi, tîrziu să grăieşti şi la nimic cu totul să zăboveşti.
182• Ascultă pe cel învăţat şi vei ieşi mai învăţat
183• Ascultă, dar nu crede tot.
184• Ascultă şi nu te mînia, ca să te poţi îndrepta.
185• Degrab să asculţi, tîrziu să grăieşti Şi la mînie cu totul să zăboveşti.
186• Şi trecut fiind în vîrstă nu vei greşi ascultînd.
187• Grabnic la auzire şi zăbav-nic la grăire.
Proverbe româneşti 188 • Cine vorbeşte vinde, cine ascultă cumpără. Proverbe generale 190 • Să ascultăm şi să cinstim pe părinţii noştri. ANTIM IVIREANU, Predici, p. 142. 191 • Omul să-şi îngăduie a spune numai ceea ce îi place lui însuşisaasculte. ARISTOTEL, Etica nicoma-l hicâ, IV, XIV, 1128, a. 192• Iţi stă bine să asculţi de lege de stăpînire şi de cel mai înţelept decît tine. 193• Este un semn de prea mare ambiţie să vorbeşti despre toate, dar să nu vrei să asculţi, să ţi se vorbească de nimic. DEMOCRIT, Fragmente, 47; 86. 194• A şti să asculţi este o artă. EPICTET, Convorbiri, II, 24. 16

195• Numai o limbă şi două urechi ţi-a dat natura, pentru ca să asculţi de două ori mai mult decît vorbeşti. EPICTET, Fragmente, 142. 196• Sînt vrednici de laudă copiii care ascultă de părinţi. FEDRU, Fabule, I, 32. 197 • Ascultarea tacită nu presupune nici un sacrificiu. HENRY FIELDING,Dediea-caţie lui TomJones, I, V. 198• Cît de puţini oameni sînt în stare să asculte cu bunăvoinţă păreri potrivnic şi să răspundă cu delicateţă! FR. W. FflRSTER,îndrumarea vieţii pentru băieţii şi fetele de la 18 ani, p. 27. 199• Prima lecţie pe care o dai copilului tău să fie ascultarea (supunerea); a doua va fi ce vei dori. B. FRANKLIN, Maxime. 200• Cine nu vrea să asculte pe nimeni e un prost fără vindecare. BALTASAR GRACIAN, Oracolul manual al Înţelepciunii ■ In viaţă,147. 201• Acela e vrednic, care ascultă debunelesfaturi. HESIOD, citat de Aristotel In Etica nicomahică, I, II, 1095, b. 202• Acel ce nicisingur nu cugetă, nici nu ascultă sfatul venit de la altul este un om de nimic. HESIOD, Munci şi zile, 290. 203• Petrecetotrăgazulvieţii tale cu plăcerea de a asculta cuvintele altora, căci aşa vei izbuti să înveţi cu înleznire tot ce alţii cu greu au iscodit. ISOCRATE, Sfaturi către De-monicos. 204•întreabă pe ceiîn vîrstă, ascultă pe cei bătrîni. J. JOUVERT, Cugetări, IX, II. 205• Trebuie să-i deprindem pe copii şi cu ascultarea, căci ea este baza marilor virtuţi. 206• Dacă tata sau mama poruncesc ceva copilului să se deprindăsă asculteîn tăcere şi să ia bine seama cei se spune. KOMENSKY, Şcoala maternă, I

tfmsup@gmail.com
(This post was last modified: 07-05-2011 08:47 PM by Dodo.)
07-04-2011 07:06 AM
Visit this user's website Find all posts by this user Quote this message in a reply
Dodo Offline
Administrator
*******

Posts: 18,006
Joined: Jul 2007
Reputation: 10
Post: #3
RE: Politete, bun simt, educatie
396• Binele este de aur. El este. rar, dar nu se va întuneca.
S. BUTLER,Noi călătorii In Erwhon,XI-
397• Din fire muritorilor aceasta ieste dată, ca binele prea lesne, iară răul cu anevoie să uite.
DIMITRIECÂNTE MIR,Istoria ieroglifică, partea a Ii-a, p.118.
398• Binele este sinonim cu dreptatea, mila şi frumuseţea.
399• Fiecare trebuie să înţeleagă necesitatea de a face binele şi de a evita răul, şi să se supună acestei necesităţi printr-o sforţare a propriei sale voinţe. Dr. ALT3XIS CARREL, Omul, liinjă necunoscută,IV, III. 400• Norecunoaşterea binelui este pricina pentru care se fac greşeli. 401• Primeştebinefacerile,dar numai cu gîndul că le vei răsplăti cu altele mai mari. 402• Cînd faci un bine, ia aminte pentru cine te osteneşti, să nu fie un nemernic şi să-ţi răsplătească binele cu răul.
403• Binefacerile mici date la timp sînt mari pentru cei ce le primesc.
404• Nu este binefăcător acela ce aşteaptă să fie răsplătit, ci numai acela care se hotărăşte Să facă binele fără să mai aştepte vreo răsplată.
405o Cei ce caută binele nu-l găsesc decît cu greu; răul însă vine şi la cei ce nu-l caută.
DEMOCRIT, Fragmente,83; 92; 93; 94; 96; 108. 406• Nu este destul să faci bine, totul e să-l faci aşa cum trebuie. DIDEROT, Maxime şi cugetări. 407• Mai e şi un alt bine, în afară de cel pe care ni-l facem nouă,tot aşa de util: acela pe care îl facem alîora, moraliceşte şi materialiceşte prin sfat şi prin exemplu, prin cuvînt şi prin faptă.
PAUL DOUMER, Cartea copiilor mei,II. 408• Binele este tot ce se lucrează în folosul societăţii — înfolosul general. MIHAILDRAGOMIRESCU, Dialoguri filozofice, IX. 409• Ori faci bine celui rău, / / Ori scrii slove pe părău 1 / Dar fă bine celui bUn, /Că rămîne vreme-adîncă /Ca scrierea pe o stîncă. ENESCU STÎLPENI, Proverbe şi maxime indiene,12. 410• Binefacerea să se ia la întrecere cu binefacerea. ERASMUS, Despre război şi pace, II, 63. 411• Fiţi prieten binefăcători pentru toate durerile omeneşti ce vi se vor prezenta. A. FOGAZZARA, Mica lume de azi, IX, III. 412• Fă bine prietenului tău pentru a-l feri şi duşmanului pentru a-l cuceri.
B.FRANKLIN, Almanahul Sărmanului Richard, anul 1743.
413• Cea mai nobilă întrebare în lume este aceasta: Ce bine pot face eu aici?
50
51
4« BINE
BINE
414• Primul pas spre bine este ! acela de a nu face rău.
415• Omul ingrat nu se bucură, de binefacere decît o singură dată pe cînd omul recunoscător se bucură de ea totdeauna. B. FRANKLIN, Maxime. 416 • Bunătatea, dreptatea, iertarea şi binefacerea sînt datorii pentru toţi. GOLDONI, Amintirile lui Gol-doni,XXIV. 417 • Fără binefacere, bunăvoinţă nu se cîştigă. 418• învaţă să faci binele, cît de puţin, dar cît mai des. 419• Bine ne pot face numai unii oameni, rău ne pot face toţi. 26

BALTASAR GRACIAN, Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă, 40; 255; 257. 420• E cuminte ca răul să-l înlăturăm; binele în veci căutînd. HORAŢIU, Satire, I,IV. 421• Bun nu este cel care suferă râul, ci acel care face binele. N. IORGA,Cugetări, p. 78. 422• Fă bine celor buni, căci frumoasă comoară e mulţumirea ce-ţi datoreşte bărbatul virtuos.
423• Dacă faci bine celor răi, vei păţi ca oamenii care hrănesc caii altora.
ISOCRATE, Sfaturi către De-monicos.
424• Frumosul este simbolul binelui moral.
KANT,Critica raţiunii,partea I-a, cartea a IlI-a (secţia a Ii-a)
425• Virtuţile se învaţă cînd binele se face neîncetat.
KOMENSKY, Didactica mag-na, XII, 14. 426• E bun cel care face bine altora. Dacă are de suferit pentru binele pe care-l face, este foarte bun. Dacă suferă de la aceia cărora le-a făcut binele, acesta are o bu-ntate atît de mare, încît nu poate fi sporită decîtîn cazul cînd ar urma să-i crească suferinţele; iar dacă va muri din pricina lor, virtutealuin-arputeasămeargă mai departe, este eroică, este desă-vîrşită. 427• Dacă anumiţi oameni nu merg pe calea binelui pînă unde ar putea să meargă, e din vina primei lor educaţii. LA BRTJYERE, Caracterele, II, 44; IX, 152. 42S • Există eroi în rău ca şi în bine.
LA ROCHEFOUCAULD,Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale,185.
429• Bunătatea şi binefacerea sînt de folos societăţii.
G.E. LESSING,Dramaturgie. A unsprezecea seară.
430• Numim „bine"ceea cene poate produce sau mări plăcerea ori micşora durerea; sau altminteri, ne poate procura ori conserva posesiunea vreunui alt bun sau absenţavreunui rău. J. LOCKE, Eseu asupra intelectului omenesc, cartea a Ii-a, XX.2. 431a Şi binele şi răul stă în puterea noastră. 432• Natura a creat fiinţele înzestrate cu raţiune unele spre binele altora, să-şi folosească unele altora la trebuinţe, nici de cum spre a-şi aduce pagube unele altora... Activitatea ta să aibă drept unică ţintă, cel mai mare bine al colectivităţii, căci aceasta este menirea ta naturală. 433 «Ce mai vrei, cînd ai făcut un bine unui om? Nu-ţi este oare de ajuns, că ai săvîrşit o faptă po- trivită naturiitale,ce- mai pretinzi şi o altă răsplată? MARC AURELIU, Către sine Însuşi, VII, 42; IX, 1, 31; IX, 41. 434• Văd binele,îlaprob,dar urmez ce-i rău. Video meliora probogue, deteriora sequor. OVIDIU, Metamorfozele, VII, 20. 435• De poţi cuiva să faci bine, / / Fă-i cînd se roagă de tine, / Nu-l purta cu azi, cu mîine, /Cu vorba, ca pe un cîine. ANTON PANN,Împrumutul. 436• Nu pregetaţi să faceţi binele. PAVEL DIN TARS, II, Tesa-"j^ lonicieni, 3, 13. 437• Cea mai mare binefacere, pe care o poate dărui un om semenilor săi, e aceea de a le face bucurie.
VASILE PlRVAN, Memoriale, p. 41.
438• Nefăptuirea binelui aduce după sine, cum s-a spus, tot atîta mîhnire şi tulburare ca şi
27

făptuirea răului. PLUTARH, Despre liniştea sufletească, 2. 52 53 BINE.BÎRFEALĂ 431) • Nu este bine decît ce este moral; ce este moral este firesc şi bine.
440t Caleabineluie simplă, a strimbătăţii e întortocheată şi are oricîtc cotituri vrei.
SENECA,Scrisori către Luci-lius, CXX; CXXII.
441• Prilejuridea face binele j găseşte oricine, numai dacă vrea. Vrereasinceră găseşte totdeauna drum cătreinimile altora.
S. SMILES, B'â-ti datoria, p. 176.
442 • O bine facere primită n-o uita niciodată; ai făcut-o, uit-o îndată.
PUBLIUS SYRUS, Sentinţe.
443• Răulesteuşor de făcut, binele cere strădanie.
TEOGNIS, Poeme elegiace,
1027-l028.
444ş Adevărul nu poate să fiinţeze fără bine, nici binele fără adevăr, şi amîndouă fără să rodească. N. VELBIIROVICI, Cugetări despre bine şi rău, p. 68. 445 • Caută a fi binevoitor, tolerant,filantrop,generos,mări- nimos, caritabil, plin de politeţe, largîn'dei, deschis la noutate. TUDORVIANU, Jurnal, p. 115 ■146 • Ce va rămîne din trecerea noastră pe pămînt, decît puţinul bine pe care l-am putut realiza? 447 • Ce e omul oare decît o nesfirşită silinţă spre mai bine? 448 • Adîncă vorbă: „Fă binele şi-l aruncă în mare". Şi nobil popor,în sufletul căruia a putut înflori o vorbă ca asta. A. VLAHUŢĂ, Glnduri, p. 24; 29; 30. 449t Iar ca să trăieşti în pace/ / Nimiclumiisănu-icei — / /Binelete-nvaţăa-l face,/Ca albina mierea ei. A. VLAHUŢĂ, poezia Sfinţi muncă. Vezi şi: Ajutor, Faptă, Iertare, împrumut,întrajutorare.
BÎRFEALi
(Bîrîitor)
■150 • Bîrfitoru lş cel cu două limbi... pe mulţi care aveau pace
i-a pierdut.
■ BEN-SIRAH, Cartea Înţelepciunii,28,14. BÎRFEALĂ-BLÎNDEŢE
451• Să nu le învoieşti cu cel nedrept la bîrfeli sau blesteme sau la îndemnuri rele.
CLEMENT ALEXANDRINUL Pedagogul, II, 7.
452• Dacă bîrfeşti,mai vîrtos ponegrit vei fi-n grabă tuînsuţi.
HESIOD,Munci şi zile, 715.

tfmsup@gmail.com
(This post was last modified: 07-05-2011 08:52 PM by Dodo.)
07-04-2011 07:06 AM
Visit this user's website Find all posts by this user Quote this message in a reply
Dodo Offline
Administrator
*******

Posts: 18,006
Joined: Jul 2007
Reputation: 10
Post: #4
RE: Politete, bun simt, educatie
581 • Binevoitorii, de multe ori ne sînt spre stricare şi răuvoitorii spre folos. I.SLAVICI, Popa Tandă. 582 • Bunăvoinţa creează prieteni. TERENTIU, Andria, I, 1. 583• Caută, înainte de toate, să obţii bunăvoinţa faţă de oameni. N. VELIMIROVICI, Cugetări, despre bine şi rău, p. 234. Vezi şi: Bună-creştere, Bună-cuviinţă. BUN-SIMT 584• Bunul-simţ este măsura posibilului. El se compune din experienţă şi prevedere; este calculul aplicat la viaţă. AMIEL, Fragmente dintr-un jurnal intim, 26 decembriel 852. 585• Luaţi bunul-simţ drept lege, deşi pînă la el
Alunecos e drumul şi-j greu de mers spre ţel.
BOILEAU, Arta poetică, <i!j — 4fi.
586 • Exagerarea omoară bunul-simţ. CHATEAUBRIAND, Martirii, I. 587• De bun-simţ toatălumea are nevoie, puţini îl au şi fiecare credecă-lare. B. FRANKLIN, Almanahul sărmanuluiRichard. 588• Se pierdemulttimp cu critica raţiunii;aş dori ocritică a bunului-simf.
GOETHE, Maxime şi reflecţii.
589• Bunul-simţ s-acomodează lumii.
J". JOUBERT, Cugetări, IX, VI. 590 • Talent, gust, minte, bun-simţ, lucruri diferite care nu se includ. între bunul-simţ şi bunul- - gust există diferenţa de la cauză Ia efect. LA BRUYERE, Caracterele, XII, 56. 591• Nu-i considerăm cu bun-simţ decît pe cei care sînt de părerea noastră. LA ROCHEFOUCAULD,Reflecţii sau sentinţe şi maxime-morali', '.',', 592 • Bunul-simţse compune din adevăruri care trebuiesc spuse si adevăruri care nu se spun. RIVAROL, Fragmente şi cugetărifilozofice. 593 • Ceea ce a dobîndit omul matur prin experienţa vieţii sale Şi ce-l face să vadă lumea altfel de cum o vede tînărul şi copilul este un fel de simplicitate a bunu-lui-simţ. SCHOPENHAUER, Aforisme,\r VI- Vezi şi: Bună-creştere, Bună-cu-viinţă,Purtare. 594 • Gura ţevii de puşcă e mai puţin primejdioasă decît gura calomniatorului. Proverb arab 595• Nu există munte fără zgomot şi om fără calomniatori. Proverb turcesc 596• Calomniile trebuieprimite cu o linişte mai mare ca a pietrelor. ANTISTENE, citat de Diogene Laerţiu,InVieţi şi sentinţe ale filozofilor iluştri. i597 • Haide, calemnie, cu îndrăzneală! Va mai rămîneceva. FRANCIS BACON, Despre Însemnătatea şi progresul ştiinţelor,VIII. 598• Cine se aprindedemînie contra calomniei îi dă crezămînt. BEN JONSON, Catilina, III. 599• Cine se va putea apăra de calomnie, cînd ea este înarmată cu scutul celmai sigur al tiraniei: secretul? CESAR BONESANA,Tratat de delicte şi pedepse. Acuzaţii secrete. 36

600• Fapta bună nu poate fi pătată de calomnie. DEMOCRIT, Fragmente, 177. 601• Arta de a amuţi calomnia este de a o lăsa nebăgată în seamă. 602• Calomniatorul va fi de-a pururi odios. BALTASAR GRACIAN, Oracolul manual al înţelepciunii în viaţă, 205; 228. 603• Mai bine mori decît să calomniezi. HITOPADESA,I, 6. 604• Calomniatorulsecoboară cu toată lungimea minciunii sale. N. IORGA, Cugetări, p. 91. 66
CALOMNIE-CARACTER
CARACTER
605 • Cine ştie să linguşească ştie să şi calomnieze.
NAPOLEON I, Maxime şi cugetări.
606 © Nu este virtute pe care calomnia să nu ştie s-o atingă.
SHAKESPEARE, Hamlet, act. I, SC. III. 60" • Calomnia este ominciună
răuvoitoare.
PUBLIUS SYRUS, Sentinţe
608 • A face bine şi a fi calomniat este un lucru care te onorează. Bene facere el male audire regium. Deviză scrisă pe frontonul primăriei din Zittau, Saxonia. Vezi şi: Bîrfire, Clevetire, Defăimare, Vorbă.
609• E mai uşor de amuta o floare, decît a schimba caracterul.
Proverb chinez
610• Caracterul va fi ales, dacă şi purtarea va fi aleasă.
ARISTOTEL, Poetica,15,1454 a
611 • Caracterul omului se poate schimba, fiindcă e un complex de
stări şi deprinderi sufleteşti care se modifică.
G. ASLAN, Educaţia prin sine însuşi, p. 128. '
612 • Sîntoameni fără caracter in tapte mărunte, dar de-uncaracter eroic, cînd e vorba de fapte mari. LUCIAN BLA&A, Pietre pentru templul meu,p.66. 613 • Numeşti caracter un om frumos sufleteşte, care ştii sigur de pildă că nu-şi va călca cuvîntul dat, ori nu va face nimic care să fie în afara previziunilor celei mai stricte etici. G. CĂLINE SCU, Cronicile op-■ timistului, p. 87. 614 • Caracterul interesează atît pentru a face binele, pentru a deveni virtuoşi, cît şi pentru a ne croi soarta şi fericirea în viaţă. PAUL DOUMER, Cartea copiilormei,I. 615 • Caracterul este ordinea morală privită prin prizma firii personale. Oamenii de caracter sînt conştiinţa societăţii căreia îi aparţin.
EMERSON, citat de S. Smiles in Fii omde caracter,p.9.
616 • Caracterul — iatăcedurează, şi nu norocul.
EURIPIDE, Electra. 617• Dacă fericirea ne vinede la virtute, voioşia ne vine de la caracter. FLORIAN, Fabule, V. 9. 618 • Numai un caracter disciplinat poate menţine ordinea. 619• Lupta contra micilor minciuni ale vieţii de toate zilele e o adevărată şcoală de fortificare a caracterului. Fr. "W. FORSTER, Educaţia 37

cetăţeneasca a tineretului şi adulţilor, p. 70; 85. 620• Talentulseformeazăîn tăcerea vieţii private, caracterul în vijelia vieţii publice. GOETHE, citat de S. Smiles InAjută-tesingur,p.274. 621 • Caracterul perfecţionează gustul, lărgeşte sufletul, înalţă gîndirea, înnobilează simţirea şi ridică sentimentul demnităţii. BALTASAR GRACIAN,Oracolul manual al Înţelepciunii Inviaţă, 128. 622• Dacă vrei să treci drept om de caracter şi curaj în ochii altora, ajunge să nu faci concesii în lucrurile mici, zilnice.
G. IBRĂILEANU, Privind viaţa.
623• Un caracter într-adevăr searbăd este acela de a nu avea nici un caracter.
LA BRUYERE, Caracterele, V,i.
624• Un caracter prietenos şi politicos, oriunde l-am întîlni, nu poate decît să placă.
J. LOCKE, Clteva cugetări despre educaţie,
66. 625o Caracterul se poate dezvolta numai printr-o participare de mulţi aniaindividuluila viaţa unui colectiv disciplinat, bine organizat, demn şi serios. A.S. MAKARENKO, Opere pedagogicealese, voi. I, p. 210. 626• Caracterulnueundar, ci o sumă de deprinderi tari do-bîndite prin muncă. S. MEHEDINŢI, Altă creştere. Şcoala muncii, p. 25. 627• Destinul fiecăruia este format de caracterul său. CORNELIUS NEPOS, Despre bărbaţii iluştri, XI. 628• Cuvinte bineticluite, urît caracter. PASCAL, Cugetări, VII, 28. CARACTER-CASA
629• Niciodatănu-şidescoperă mai bine caracterul cineva decît vorbind de altul.
J.P. KICHTER, Titan, CX.
630• Nici un caracter nu este aşa încît să poată fi lăsat în deplina sa voie, ci toate au trebuinţă de a fi îndreptate prin noţiuni şi maxime.
631• în lucrurile cele mai mici, unde omul nu are timp să se prefacă, se arată caracterul lui.
SCHOFENHAUER, Aforisme, V. 632• Caracterul nu e altceva decît cunoştinţa cea mai desăvîrşită posibilă a individualităţii noastre,în slăbiciunile şi virtuţile ei. SCHOPENHAUER, Viaţa, a-morul, moartea, p. 44. 633• Nobleţeadecaractereste încoronarea ^i gloria vieţii. Este cel mai preţios lucru, singurul care, în obştească cinstire, ţine loc de rang şi de avere; singurul care înalţă orice îndeletnicire în ochii mulţimii. Nobleţea de caracter lucrează cu mai mare putere ca averea şi, fără a trezi aceleaşi invidii ca faima, aduce aceleaşi onoruri.Ea este firea însăşi a omului în ceea ce are mai bun; este ordinea morală 'acută de om. S. SMILES, Ajută-te singur, p. 274. 634• Caracterul este forţa motrice ceamaiînsemnatăalumii.In întruchiparea sa cea mai nobilă, căci exprimă tot ce este mai bun în om. Omul de caracter este şi respectuos. S. SMILES, Fii om de caracter, p.9;179. 635 • Se poate cîştiga orice în singurătate afară de caracter. STENDHAL, Despreiubire. Fragmente diverse, 1. Vezi şi: Cinste, Cuvînt,Punctualitate, Virtute.

tfmsup@gmail.com
(This post was last modified: 07-05-2011 08:55 PM by Dodo.)
07-04-2011 07:07 AM
Visit this user's website Find all posts by this user Quote this message in a reply
Dodo Offline
Administrator
*******

Posts: 18,006
Joined: Jul 2007
Reputation: 10
Post: #5
RE: Politete, bun simt, educatie
CONVER SAŢIE-COPILARIE fiiio, întrebările ou expunerile de păreri, gluma cu nota serioasă, căci este ceva plictisitor să baţi şi, cum se spune acum, să storci acelaşisubiectpreamult. FRANCIS BAGON, Eseuri: Despre conversaţie. 811•învafăj să conversezi, căci în această artă se înfăţişează omul. Nicioocupaţie,nu ceremai multă băgare de seamă pentru că prin ea poţi să te ridici şi poţi să te prăbuşeşti. BALTASAR GRACIAX, Oracolul manual al înţelepciunii !n viaţă,43. 812• Harulconversaţieiconstă mai puţin în a da dovadă de mult spirit decît în a recunoaşte spiritul altora:celcarepleacă,dupăo convorbire cutine,mulţumit de sine şi
de duhul lui este mulţumit pe deplin şi de tine.
LA BRUYERE, Caracterele, V, 16.
813 • Displace, de bună seamă, cînd vorbeşti prea mult timp şi prea des despre acelaşi lucru şi cînd cauţi să îndrepţi conversaţia asupra subiectelor cu privire la care te crezi mai cunoscător decît ceilalţi. Trebuie să intri în orice subiect ce le este plăcut lor, să te
opreşti cit vor ei şi să te îndepărtezi de orice nu le convine.
LA ROCHEFOTJCAULD, Reflecţii diverse: Conversaţia.
S14 • Conversaţia este icoana sufletului. PUBLIUS SYRUS, Sentinţe. Vezi şi: Cuvînt,Discuţie, Vorbă.
COPILĂRIE
(Copil)
Copiluleste recompensa vieţii. Proverb din Africa neagră 815• A nu avea decît un singur copil,înseamnă a fi aproape sterilă. Proverb nialga-ş 816• Copilul care este iubit are maimulte nume. Proverb maghiar 817 • Cine n-are copil n-are lumină în ochi. Proverb persan 819• Copiii cu arşicele, bătrînii cu sfaturile.
820•învaţă pe copil să cunoască orice lucru, apoi pune-l să le judece
6*
83
fCOPILĂRIE
şi să Io îndrepte, căatuncii se deşteaptă mintea. 821• Undenuajungecopilul ajută-i, unde ajunge lasă-l pe el să se silească, ca să se deprindă singur să şi le înlesnească. 822 • Nu-l răsfăţa pe copil ca să nu-l plîngî cu amar. 823• învaţă-l pe copil să iubească pe tot omul capefratelesău, c-aceasta este datoria omenească. 824• Cîndînveţi pecopil, urmează şi tu după învăţătura ce-i dai, că vorba se uită, iar cu fapta se dedă.
825• Pe copii să nu-i înveţi a se sfii de oricine, nici iarăşi obraznici a se arăta la oricine, că şi
una şi alta le aduce vătămare.
826• Pe copil de mic să-l înveţi sădeosebeascăbinelederău, şi de unul să se lipească,
iar de celălalt să se deslipească.
827• Copiii pe la şcoli toţi deopotrivă să se socotească, ca nişte fraţi între ei, ca să poată dobîndi şi frăţie între ei. 828• Copil cu copil se înveseleşte şi bătrîn cu bătrîn. 47

S29 • Năravurile cele bune din copilărie să se dobîndească, că atunci rămîn întemeiate pînă la bătrîneţe. 830 • Pe copil să-l judeci ca pe copil, iar nu ca pe un bătrîn. 831• Pe copil să-l luminezi, iar nu să-l întuneci cu învăţături peste puterealui. 832o Pe copil să-l fereşti de orice minciună, fie şi în glumă, ca să nu se dedea cu ea toată viaţa.
Proverbe româneşti
833• O casă fărăcopil este un mormînt.
Proverb samerit 834• Copiii sînt ca ciupercile: nu toţi sînt la fel. Proverb suedez 835• Nu poate fi considerat prea fericit... cel care este singur fără copii şi poate că mai puţin,
cel care are copii sau prieteni vicioşi.
ARISTOTEL,Eticanicoma-nică, I, IX, 1099 b.
836 • Copilăria singură este veselă şi nevinovată. ION CREANGĂ, Amintiri din copilărie, II. 837• Copiiisăfieobişnuiţisă nu tăgăduiască răul ce l-au săvîr- 84 COPILĂRIE şit, ci cu supunere să-şi recunoască vina. 838 • Cînd copiii sînt lăsaţi să facă orice, în Ioc să înveţe, ei nu deprind nici cititul, nici muzica, nici gimnastica şi nici bunul obicei care păstrează în chipul cel mai desăvîrşit virtutea: respectul. DEMOCRIT, Fragmente, 179. 839• în primul rînd copiilor le trebuiemodestie. 840• Ebinecîndcopilulare ruşine, acea ruşine care însoţeşte şi păzeşte bunele obiceiuri.
841• Un copil nu trebuie să se certe cu nimeni, să se arate primitor al tuturor, totuşi să nu pri-
meascădecîtunmicnumărde colegi în familiaritatea sa pe care să-i aleagă cu grijă.
ERASM, Buna-cuviinţă pentru copii, p. 9; 35; 70; 109. 842 • Cultul copilului este semnul marilor civilizaţii. GALA GALACTION, Copiiipe nisip.
843• Doamne,fereşte-mă...să văd vreodată casă fără copii.
V. HUGO, Frunze de toamnă, XIX. cînd apare copilul.
^844)• Copiii au mai multă nevoie ctemodeledecît de,critici. Les enfants ont plus besoinde modeles que de critiques. 845 • Se poate aplica copilăriei ceea ce M.de Bonald spune să se facă pentru popor: puţin pentru plăceri, destul pentru nevoi şi totul pentru virtuţi.
J". JOUBERT, Cugetări,XIX, III; IV.
846• Să nu se permită copilului să se lenevească...
847• A depirnde pe copii cu ser-viabilitatea nu este greu, căci ei singuricubucuriese apucăde orice li se oferă. KOMENSKY, Şcoala maternă, IX. 848 • Oricîte îndrumări s-ar da copiilor şi oricîte lecţii savante do bună creştere li s-ar ţine zilnic, nimic nu va avea mai mare influenţă asupra conduitei lor ca societatea în care se află şi purtarea celor din jurul lor. 849 • A cicăli şi a mustra pe copii în orice împrejurare nu înseam- COPILĂRIE COPII ŞI PĂRINŢI nă a-i instrui, ci numai a-i jigni şi a-i chinuifără rost. 48

85© • Cuvintele de insultă pe care părinţii şi educatorii le adre_ sează copiilor vor fi aruncate de aceştia, la rîndul lor, altor persoane, căci ei nu se vor ruşina, justificîndu-se că au urmat exemplul unor persoane cu autoritate. 851•Dintretoatemijloacele folosite pentru instrucţia copiilor şi formarea bunelor maniere, cel mai simplu, cel mai uşor şi mai eficace este acela de a le pune în faţaochilor exemplele acţiunilor pe care doriţi ca ei să le execute sau să le evite. 852•învăţaţi-ipecopiisă fie modeşti şi bunişi atunci n-o să le lipsească nici un fel de maniere politeţea nefiind, într-adevăr, nimic altceva decît grija de anu arăta nici indiferenţă şi nici dispreţ faţă denimeni dinsocietate. J. LOCKE, ctteva cugetări despre educaţie, 67; 77;82;145. 853 • Din cea mai fragedă vîrstă, copiii trebui© obişnuiţi cu ora precisă şi cu limite precise de conduită. A.S. MAKAREXKO,Curtea pentru părinţi, voi. I, p.210. 854•întrebaţi pe cei care ajung labătrîneţesinguri-cucşisimt că mor pe încetul, fără ca nimeni să nu le fi spus uncuvîntdin inimă... şi veţi vedea cît de mare eamărăciunea lipsei copiilor. S. MEHEDINŢI, Altă creştere. Şcoala muncii, p. 177. 855• Din gura copiilor iese adevărul.
PLATON,Banchetul,217,e. 856 • Nimic nu-i mai de compătimit ca viaţa fără copii.
I.SLAVICI,Scrieriadresate unui om tînăr, I.
857• Copilulînvaţăfărăstrădanie, prin simplă imitaţie, ca şi cumarprimi învăţătura prin porii pielii.\ 858• Prima impresie a copilului se menţine totdeauna. Prima bucurie, prima grijă, primul insucces,prima izbîndă,formează fondul vieţii Iui. 859• Copilulimită totceeace vede.Totulîi este pildă în formareaobiceiurilor, gesturilor, apucăturilor, vorbirii şi caracterului său. S. SMILES, Fii om de caracter, ed. Ii-a, p. 37; 38; 39. Vezi şi: Copii şi părinţi, Părinţi şi copii. COPII ŞI PĂRINŢI f<<!0 • Există trei feluri de iubiri fireştipentrupărinţi:ceamai înaltă este de a-i ajuta, a doua do a nu-i supăra şi ultima de a suporta. Proverb chine 861 • Cine nu este supus părin ţilor săi, nu este sincer şi credin cios nici cu prietenii. Celui qui n'est soumis envers se^ parents n'est pas sincer et fidele avec ses amis. Proverb francez 862• Vaideceicenecintsesc pe ai lor părinţi, cînd îmbâtrîn'esc şi nu-i mai stăpînesc, că neome-niţi se socotesc. 863• Cine pe aisăi părinţi necinsteşte ocară lui îşi dobîndeşte, că batjocuralumiise socoteşte. 864 • Cine ridicămîna asupra părinţilor lui ucigaş e socotit. 865• Cinstea şi grija ce vrei să-ţi dea copiii tăi şi tu să dai părinţilor tăi. 8$6 • Iubeşte peaităipărinţi mai mult decît pe tine. I 807 • Cusururilepărinţilorin1 taină să le păzeşti,casănute necinsteşti şi tu.
868• Nici într-un chip să superi pe părinţii tăi,ci mai vîrtos să le ajuţi la neputinţele lor.
869• Copiii — cinstea părinţilor, iarpărinţii — lauda copiilor.

tfmsup@gmail.com
07-04-2011 07:07 AM
Visit this user's website Find all posts by this user Quote this message in a reply
Dodo Offline
Administrator
*******

Posts: 18,006
Joined: Jul 2007
Reputation: 10
Post: #6
RE: Politete, bun simt, educatie
1074• Dragostea, dreptatea, cinstea şi cugetul cel bun, cele mai mari datorii.
Proverbe româneşti
1075•îndeplinireadatoriei,în momente critice, este un merit deosebit.
DEMOCRIT, Fragmente, 42. 1076• Fă-ţi datoria! Fii în toate şi totdeauna ohi al datoriei. 1077• Omul de bine, omul de caracterestetotdeaunagatasă-şi facă datoria PAUL DOUMER, Cartea copiilor mei, II. 1078• întîidatoriaşionoarea, întîi cele clare şi apoi cele obnubilate.
GALA GALACTION, Doctorul Taifun, XXIII.
1079• A îndatora pecineva costă adesea puţin şi aduce după sine mult,
BALTASAR GRACIAN, Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă, 226. 1080•Fă întîi datoria ta şi apoi datoria celor ce nu şi-au făcut-o.
DATORIE
întuneca le.
1081 • Simţuldo datorie e cea mai luminoasă dovadă de sănătatea unui suflet. N. IORGA, Cugetări, p. 177; 317.
1082• Datoria este necesitatea de a săvirşi o faptă din respect pentru legea morală.
KANT, Fundamente ale metafizicii moravurilor. Prima secţiune.
1083• Omul cumsecade se achită prin munca mîinilor sale de zelul lui în a-şi face datoria doar prin plăcerea pe care o simte îndeplinind-o şi nu de dragul laudelor, al preţuirii şi al recunoştinţei care lipsesc uneori. LA BRUYERE, Caracterele, II,15, 23. 1084• O minte sănătoasă scoate la lumină datoria. 1085• Din interesele generale legatedesolidaritatedecurge ideea de datorie, dar nu decurge direct îndeplinirea datoriei. A.S. MAKARENKO,Cartea pentru părinţi, p. 32a. 1086• în împlinirea datoriei tale nu trebuie să fii împiedicat nici de faptul că înţepeneşti de frig sau că arzi de dogoare, ori dacă eşf somnoros sau dacă ai dormit dea- juns, dacă lumea te ocăreşte sau te laudă, dacă din pricina aceasta .e apropii de moarte sau dacă ai ceva asemănător de suferit. MARC AURELIU, Către sine In-■' suşi, VI, 2. 1087• Datoria şi slujba a o plini nu lăsa pînă mîne. SAMUIL MICU, Scrieri filozofice: învăţătura politicească^ III, 62. 1088• A lucra este o datorie absolut trebuincioasă omului social. J.J.ROUSSEAU, Cugetări şi maxime, voi. II, p. 193. 1089 • Sigurăe calea îngustă a datoriei. SCHILLER, Moartea lui Wal-lenstein,IV, 2. 1090• Datoria cuprinde viaţa întreagă a omului; ea începe acasă o pată cuîndatoririle copiilor faţă de părinţi şi ale părinţilor faţă de copii. Urmează apoi datoriile soţilor între ei, ale guvernanţilor şi ale poporului. S. SMILES, Fii om de caracter, ed. Ii-a, p. 146;221. 1091• Prima dintre datorii, este, fără îndoială, aceea de a fi drept.
VOLTAIRE, Poem despre legea naturală,parteaa 3-a.
102
103
DEFĂIMARE-DEFECT DEFĂIMARE (A defăima) 1092 — Celui care se ocupă cu defăimarea adesea i se umflă spinarea. >\ 1093— Cine defăima pe altul înaintea ta, el şi pe tine o să te defaime înaintea altuia. 60

1094• Precel ce defăima pe oarecine,să-ldepărtezidelatine tocmai ca pe un cîine, că te muşcă pe furiş. 1095• Cel ce de faţă te laudă şi pe dindos te defăima, urîtă javră se socoteşte.
1096• Defăimarea — într-uncu-vînt , iar îndreptarea ei cere mii şi sute de cuvinte.
1097 • Lauda linguşitorului şi a ciocoiului, cea mai mare defăimare.
Proverbe româneşti 1098• Orice defăimare nu face altceva decît să dezvăluie o imperfec-ţie pe care prudenţa se ostenea s-o ascundă. BALTASAB GRACIAN, Oracolul manual alÎnţelepciunii in viaţă, 177. 1099• Să nucreziniciodată / Defăimările îndată/ Şi vezi nu cumva sînt ţie/ zise de vreo vrăjmăşie. ANTON PANN, Hristoitiae, IX. 1100• Cine trădează taina, umblă ca un defăimător şi nu te în-' ovărăşi cu cel ce are mereu buzele deschise. SOLOMON, Proverbe, 20, 19. Vezi şi: Bîrfeală, Clevetire,Vorbă. DEFECT 1101— Cu ochii altora poţi să-ţi vezi mai bine defectele. Proverb chinez 1102• Excesulîn toate este un defect. Proverb francez 1103• Rîde ciob de oală spartă. Proverb românesc 1104• Cînd uiţi de propriile tale defecte ajungimîndru. DEMOCRIT, Fragmente, 196. DEFECT
104
1105• Gesturile măsurate şi naturale dau gingăşia. Ele nu înlătură defectele, dar le
maschează, le reduc. ERASMUS, Buna-cuviintă pentru copii, p. 15. 1106• Din cînd în cînd treci pe la vecin ca să-ţi afli defectele. N. IORGA,Cugetări, p. 314. 1107• Defectele noastre le punem în traista desagilor din spate,iar pe ale altora în traista din faţă. LA FONTAINE, Fabule, I. 7. 1108• Ne mărturisimdefectele, spre a repara, prin sinceritatea noastră, pagubele pe care ele ni le fac în spiritul altora.
LA ROCHEFOUCAULD,Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale,
184
1109• Ironiaestefelulcelmai rafinat de a expune defectele altora. Acest fel de a glumi este adesea introdus chiar şin conversaţia celor maidistinşioameni...Dar nu toată lumea are talentul de a mînui cu dibăcie o treabă atît de gingaşăşidificilă. J. LOCKB, Clteva cugetări despre educaţie, 143. 10 « Vezi 1110« Vezi paiul din ochiul fratelui tău, iar bîrna din ochiul tău nu o iei în seamă. MATEI, VII, 3. ■^ 1111• Dar om, oricum, întru toate /Fără cusur nu se poate. ANTON PANN, Supărarea lui Muşat. 1112 • Dacă n-am avea de loc defecte, n-am simţi atîta plăcere observîndu-le la alţii. 61

PAUL SCARRON, Maxime, 31. 1113• Ni se întîmplă adeseori să confundăm defectele cu calităţile. Prudentul ni se pare laş, economul-avar,sautotaşarisipitorul-darnic,înşelătorul-drept şi sincer, timidul înfăţişîndu-se cu o nobilă încredere înel însuşi. SCHOPENHAUER, Viaţa, amorul, moartea, p. 69. 1114• Defectele altora ne sînt în faţă, iar ale noastre în spate. SENECA, Despre mlnie, II, 28. 1115• Defectele altora să nule buciumăm,
C înd noi pe ale noastre nu ştim să le-ndreptăm.
Intîi să scoatembîrna ce-n ochii noştri-avem.
105
DEFECT-DEPRINDERE
DEPRINDERE-DISCIPLINĂ
Şi-apoi paiulce-n ochii vecinului
vedem.
;
O. SION, Una sută una fabule, I, 20. Episcopul şi morala sa. 1116 • Defectele altora învaţă pe înţelept să-şi îndrepte pe ale sale. PUBLIUS SYRUS, Sentinţe. Vezi şi: Bîrfire, Critică, Invidie, Răutate,Viciu. DEPRINDERE 1117• Nu strica merele bune pe cel deprins a mînca pădureţe.
1118• Deprinderea din tinereţeră-mîne şi la bătrîneţe.
1119• Deprinderea din muncă se dobîndeşte.
1120• Ca să te deprinzi la orice trebuie să munceşti continuu.
1121• Toatecudeprinderease pot dobîndi; de aceea putem şi cu cele bune să ne
deprindem cînd ne vom sili, şi de cele rele ne vom depărta. 1122• Deprinderea firese face; departe de cele rele, casă nu te deprinzi cu ele. 1123• Pe copiilabărbăţie,la muncă şi înfrînare, iar nu la mo-leciune,desfătări şi lenevie, să-i deprinzi. 1124• Deprinderea te învaţă cu mult mai lesne, decît a dascălului povaţă.
1125• Deprinderea nărav seînţelege.
1126• Cine din copilărie cu cele mai rele năravuri se deprinde, anevoie de ele se mai
desprinde. 1127• Deprinderea cere îndelungată vreme. 1128• Deprinderea, de multe ori, întrece orice ştiinţă. Proverbe româneşti 1129 • Deprinderea este adoua natură. Proverb general 1180 • Deoarece deprinderea este principiul diriguitor al vieţii omului, trebuie ca oamenii să caute pe toate căile să dobîndească deprinderi bune. FRANCIS BACON, Eseuri: Despre deprinderi şi educaţie. 1131 • Deprinderea din toate zilelenu numai pe oameni la minte 106 îi coace, ce şi pe dobitoace omenite şi mai cunoscătoare le întoarce. DIMITRIECANTEMIR, Istoria ieroglifică, partea Ii-a, p. 98. 1132 • Să nu se deprindă cu înşelăciune şi vorbe neadevărate, ca nici măcar în glumă să nu le rostească

tfmsup@gmail.com
07-04-2011 07:08 AM
Visit this user's website Find all posts by this user Quote this message in a reply
Dodo Offline
Administrator
*******

Posts: 18,006
Joined: Jul 2007
Reputation: 10
Post: #7
RE: Politete, bun simt, educatie
1310• Educaţia este un al doilea soare, pentru cei care oau. HERACLIT, Fragmente, 134. 1311• Educaţia,decelemai multe ori, e numai pojghiţa sub care sedesfăşoarăîn linişte, pe încetul, fireacea adevărată. N. IORGA, Cugetări, p.127. 1312• Educaţiatrebuiesăse facă cu iubire şi severitate, nu cu răceală şi moliciune. J. JOUBERT, Cugetări, XIX, VI. 1313• Aeducatinerimeacu îngrijire, însemnează a lua dispo-ziţiuni ca sufletele ei să fie ferite deispitelelumiişicasămînţa virtuţii pusă în ele să ajungă la dezvoltare înfloritoare, prin neîncetate sfaturi şi prin exemple. KOMENSKY, Didactica mag-na, Introducere 1314 • Educaţia care li se dă tinerilor este un al doilea amor propriu care li se inspiră. LA ROCHEFODCATJLD, Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale, 261. 1315• Educaţia nu-idă omului nimic, nici un bun pe care el n-ar putea să-l aibă de la sine însuşi; ea îi dă ceea ce el ar putea săaibă de la sine însuşi, însă cu ajutorul educaţiei,aceasta
sefacemai repede şi mai uşor.
LESSING, Educaţia omenirii, 4.
1316• Virtutea, adevărata virtute — lucrul cel mai greu de realizat şi cel mai de preţ — este ceea ce trebuie să urmărimîn educaţie, iar nuimpertinenţa sauvreuna din grozavele arte care te învaţă să te descurci în viaţă. 1317• Educatorul trebuie să fie înainte de toate un om bine crescut. 121 S • Marca arlă a unui educa- ' tor constă în cizelarea manierelor şi în formarea minţii. J. LOCKE, CIteva cugetări despre educaţie, 70; 93. 1819 • Totul educă: oamenii, lucrurile, fenomenele, dar în primul rînd şi în cea mai mare mă- sură, oamenii. Intre aceştia primul loc îl ocupă părinţii şi educatorii. A. S. MAKARENKO, Cartea pentru părinţi, p. 18. 1320• Tot ceea ce n-avem de la naştereşidecareavemnevoie cînd sîntem mari ne este dat prin educaţie.Aceastăeducaţiene vine de la natură, de la oameni sau de la lucruri. J.J. ROUSSEAU, Cugetări şi maxime, voi. II, p. 106. 1321• O bună educaţiecere ca educatorulsăinspireelevului stimă şi respect şinu sepoate ajunge la aceasta prinnimicirea individualităţiielevilorşiprin asuprirea stimei de sine.
S. SMILES, Fă-ţi datoria, p 256
1822 • Femeiamaimultdecît oricine,îleducă pe copil către
omenie. Tatăl este creierul, dar emeia este inima omenirii. S. SMILES, Fii om de caracter, ed. n-a,P- 42. Vezi şi: Bun-simţ, Învăţătură. EXACTITATE 1823 • Exactitatea este politeţea regilor. L'exactitude est la politesse des rois. Proverb francez 1324 • Obişnuinţa orei exacte esteobişnuinţa unor exigenţe precise faţă de tine însuţi. A.S. MAKARENKO,Cartea pentru părinţi, p. 240. 1325• Exactitateaestesemnul neîndoielnic al bunei creşteri. 1326• Omul care nu-i exact duce cuelpretutindenidezordinea şi nu face decît să tulbure pacea şi liniştea altora. S. SMILES, Ajută-te singur, p. 206; 211. 72

Vezi şi: La timp, Punctualitate. 122 EXEMPLU 1327 • Cuvintele zboară, exemplele rămîn. Verba volant, exempla manent. 1328 • Exemplele au înrîurire. Exempla trahunt. Proverbe latine 1329 • Nimic nu-i mai conta-tagios decît exemplul. G. ASLAN, Educaţia prin sine însuşi, p.131. 1330•Inîndeplinireafuncţiei tale, urmează cele mai bune exemple, căci modelul este un mănunchi de percepte... Nu trece cu vederea niciexemplelecelorcares-au comportat rău în aceeaşi funcţie, nu ca să te înalţi pe tine lovind în memoria lor, ci ca să te îndru-mezi pe tine cu privire la ce trebuie să eviţi. FRANCIS BACON, Eseuri: Despre demnităţi. 1831 • Exemplul învaţă. FRANCIS BACON, Eseuri: Despre deprinderi şi educat ie. 1332 • Nimic nu captivează mai mult ca exemplul virtuţii, nici chiar exemplul viciului. DENIS DIDEROT,Discurs asupra poeziei dramatice 1383 • îi grea pretenţiafără exempluri bune,/. Să fiecineva desavîrşit în lume. AL. DONICI, Doi raci. 1334•întoatelucruriledovedim că sîntem mai buni sau superiori altora,dînd exemplul bun. PAUL DOUMER, Cartea copiilor mei, I. 1335 • Cine mă iubeşte mă urmează. FILIP VI, regele Franţei. 1336• Natura-ţi dă zilnicexemplu de a trăi. 1337• Exemplulestesingurul sfătuitor care nu umileşte, şipe acelcare afolositdela dînsul nu-şi poate răzbuna. N. IORGA, Cugetări, p. 167; 163. 1338• Copiii — bachiarşioameniimari — invaţămaimult din exemple. J. LOCKE, Cltcva cugetări despreeducai ie,67. 123 1339 • Nu vei puteaînvăţa pe altul să trăiască drept, dacătu însuţi nu trăieşti astfel. 1340•Inscrierileefesilorera înscrisă reguladeviaţă,că toţi cetăţenii trebuie să-şi aleagă model pe cîte unul dintre bătrînii, ce fuseseră cu desăvîrşire virtuoşi. MARC AURELIU, Către sine Însuşi, IX, 29; XI, 26. 1341• Dacă înaintez, urmaţi-mă! HENRI DE LA ROCHEJA-QUELEIN, In martie 1793. 1342• Lung e drumul prin învăţături, scurt şi eficace prin exemple. Longumiter estperpraecepta, breve et efficax per exempla. SENECA, Epistole, 6. 1343• Un exemplu e mai mult de-cît o regulă. Este o învăţătură prin faptă. Este o lecţie fără cuvinte, care explică adeseori mai bine de-cît o poate face limba. Cînd se dă un exemplu rău, regulile chiar şi cele mai bune sînt de foarte mică însemnătate.Pildei,nuporuncii i se dă ascultare. S. SMILES, Fii om de caracter, p.40.
Vezi şi: Imitaţie, Pildă.
EXPERIENŢA
73

EXPERIENŢĂ 1344• Experienţa face mai mult decît ştiinţa. Expe'rience passe science. Proverb francez 1345 • Experienţa este cel mai bun meşter. Erfahrung ist diebeste Lehrmeis-terin. Proverb german 1346 • Experienţa ţine o şcoală unde lecţiile costă scump. Proverb italian 1347 • Experienţa învaţă. Experientia docent. 1348• Tot păţitul e priceput. Quae nocent, docent. Proverbe latine 1349• Cineamîncatpapară / Ştie dulce-i ori amară.
1350• Pînă nu te loveşti cu capul de pragul de sus, nu vezi pe cel de
jos.
Proverbe româneşti
1351• C ine s-a opărit cu lapte suflă şi în crema cu gheaţă.
Proverb turcesc

tfmsup@gmail.com
07-04-2011 07:08 AM
Visit this user's website Find all posts by this user Quote this message in a reply
Dodo Offline
Administrator
*******

Posts: 18,006
Joined: Jul 2007
Reputation: 10
Post: #8
RE: Politete, bun simt, educatie
Un pămîntean d-ai noştri, o rudă sau un frate. GR. ALEXANDRESCU, Toporul şipădurea. 1575• Prietenia dintre doi fraţi este mai solidă decît un meterez.
ANTISTENE, citat de Diogene
Laerţiu In Vieţi şi sentinţe ale
filozofilor iluştri. VI. 1576• Fraţii,surorilesintceva din noi înşine, scumpe ca şi cei mai scumpi amici... A-i iubi
este natural şi uşor. A-i ajuta, a-i sprijini
este o datorie.
PAUL DOUMER,Cartea copiilor mei, VI; X. 1577• ■ Oamenii sînt toţi fraţi. FENELON, Aventurile lui Te-lemac, fiul lui Ulise, XVII. 1578« Nu este legătură mai sfîn-tă decît aceea a fraternităţii. N.V. GOGOL, Taras Bulba, IX. 1579• Nu-l socoti pe prieten egal cu fratele tău.
IIESIOD, Munci şi zile,707.
1580• Un tovarăş înţelept nu este mai puţin ca un frate.
HOMER, Odiseea, VIII, 124. 1581• Egoismul şi ura au patrie, fraternitatea nu. LAMARTINE, Poezii, diverse. 1582• Dintre toate comorile, pe care părinţii le pot lăsa copiilor, nu e nici una mai de preţ ca un frate: e un prieten dat de natură, un prieten căruia nimeni nu-i poate ţine locul şi pe care, odată pierdut, nimeni nu-lpoateînlocui.
PLXJTARH, Opere morale; Dragostea frăţeasca.
Vezi şi: Prieteni, Rude.
FRUMUSEŢE (Frumos)
1583• Rar se vede înţelepciunea unită cu frumuseţea.
Proverb arab 1584a Frumuseţea fără bunătate e ca un vin trezit.
1585« Nu e frumos ceea ce e frumos, ci ceea ce-mi place.
Proverbe italiene
1586• Ce e frumos poartă şi po-nos.
1587• Ce e frumos la toţi place, / Dar nu ştiu-n el ce zace.
140
1588• Frumuseţea vestejeşte, dar înţelepciunea creşte.
1589• Nu la faţă, ci la fapte să te arăţi frumos.
1590• Frumuseţeasecinsteşte cînd este, fireşte,iar nu cînd se plăsmuieşte.
1591• Frumuseţea,fărăînţelepciune, este ca floarea în tină.
Proverbe româneşti
1592• E plăcut să vezi un bărbat frumos, dar mai uşor se trăieşte cu un bărbat de duh.
Proverb rusesc 1593• Dacă frumuseţea nimereşte unde trebuie face să strălucească virtuţile şi să roşească viciile. FRANCIS BACON, Eseuri: De-_~ spre frumuseţe. '1594 » Frumuseţea morală lasă o ^a#nntire neştearsă aceluia care a văzut-o, fie şi o singură dată.
ALEXIS CARREL, Omul, fiinţă necunoscută,IV, III.
1595• Fiecare găseşte frumos ceea ce ştie.
CICERO, Tusculanele, V, 22, 63. 84

1596• Nu e cuviincios ca frumuseţea trupului să fie un laţ pentru prins oameni. 1597• Numai prin suflet sein-vederează atîtfrumuseţeacît şi urîţenia. 1598•In adevăr frumuseţea este o nobilă floare a sănătăţii. Ea îşi are izvorul înăuntrul corpului, căci de-abia în urmă frumuseţea înfloreşte sprepartea din afară a trupului şi se înfăţişează printr-o culoare luminoasă. CLEMENT ALEXANDRINUL, Pedagogul, 11,10; 11,12; III, 11. 1599 «Iar frumuseţea-i bun netrebnic / Şi ispititorla rele, / Ştiunevestele-acest lucru,/Şi, vezi, ce cuminţi sînt ele. G. COŞBUC, Puntea lui Rumi. 1600• Frumuseţeacorpuluiare ceva de animal, dacă nu se adaugă şi podoabele inteligenţii. DEMOCRIT, Fragmente, 105. 1601• Una este a trăi frumos şi alta a trăi fălos. Căci prima vine din cumpătare, măsură, ordine, cuviinţă şimulţumire cu puţin; a doua din desfrînare, risipă şi abatere de la ordine şi bună-cuviinţă. Prima merită laudă, a doua dispreţ.
EPICTET. Fragmente, 27.
FRUMUSEŢE-FURT
1602• Frumuseţeaîmblînzeşte orice mînie.
Schonheit bănditgt allen Zora. GOETHE,Faust, II, 3. 1603• Frumuseţea trebuie să fie legată cu bunătatea; altfel sufletul urît o învinge.
160-l • Podoabele nu fac frumos, ci mai frumos.
N. I0RGA,Cugetări, p. 79; 93.
1605• Frumuseţeaşi ruşinea rar merg împreună.
JUVENAL, Satire, X, 297. 1606 • Frumosul este simbolul binelui moral. KANT, Critica raţiunii, partea I, cartea a H-a, secţia a Ii-a. 1607• Frumuseţea este adevăr şi adevărul este frumuseţe. JOHN ICEATS, Poezii, Odă la o urnăgreaca. 1608• Nimeninuspunedespre sine, mai ales fără temei, că e frumos, că e generos, că e sublim. Calităţileacesteafiindnespusde preţuite, se mulţumeşte fiecare să creadă că le are. LA BRUYERE, Caracterele, XI, 84. 1609 • Cine nu se îngrijeşte de frumuseţea pe care i-a dat-o natura trece drept leneş şi neisprăvit, dar sulimanurile care dau o mină de ajutor naturii sînt un obicei năstruşnic şi nevrednic. Soţia cîş-tigă dragostea bărbatului mai puţin prin farmece trupeşti decît prin purtare cinstită, prin blîndeţe şi respect unul pentru altul. THOMAS MORUS, Utopia, II. Vezi şi: Lux, Podoabă. FURT (A îma) 1610• Un hoţîşiînchipuiecă toată lumea fură. Proverb danez 1611• Cine fură un ou/Fură şi un bou. Qui voie un oeufjVole un boeuf. Proverb francez 1612• Cine spune minciună e ca cel ce fură.
1613• Tot ce se fură iese la soare.
1614• Cine fură odată e fur totdeauna.
142
GIAJMĂ-GRESEALĂ 85

1672• O glumă n-a cîştigat niciodată un duşman,dar a pierdut, adesea, un prieten, TH. FULLER, Gnomologia. 1673 • Nu glumi într-una. 1674• Nimic nu cere mai multă atenţie şi îndemînare decît gluma. BALTASAR GRACIAN, Oracolul manual al înţelepciunii in viaţă, 76; 241. 1675• Cel care se află, mai presus de ceilalţi, într-un postînalt, care îl pune la adăpost de replică, nu trebuie săfacăniciodatăo glumă usturătoare.
LA BRUYERE, Caracterele, V, 54.
1676•Zădărniceştioglumă, făcîndu-te că o aplauzi.
LA ROCHEFOUCAULD-DOU-
DEAUVILLE, Memorii, carte de cugetări, 74. 1677• Ironia este felulcelmai rafinatdeaexpunedefectele altora... Acest fel de a glumi este introduschiarşi-nconversaţia celor maidistinşi oameni...dar nu toată lumea are talentul de a mînui cu dibăcie o treabă atît de gingaşă şidificilă...Socotesccă e bine să se abţină. J. LOCKE, Clteva cugetări despreeducaţie, 143. 1(578 • Cîteodatăînlume Sînt primite şi glume. ANTON PANN, Năzdrăvăniile lui Nastratin Hogea. 1679 • Niciodată, nu trebuie ca o glumă să fieluată în serios PLAUT, Amphitrio, 920. 1680• Obatjocură,oglumă, faptul cu ai făcut haz pe seama cuiva sau aluzie la elîl întărită spre mînie. PLUTARH, Despre mlnie, 3. 1681• Omulînţeleptîşistăpî-neşte dorinţa de a face un spirit sau o mustrare pe seama altuia, în timp ce prostul spune tot ce gîndeşte şi sacrifică maidegrabă prietenul decît gluma.
S. S1IILES, Fii om de caracter, p.134.
Vezi şi: Cuvînt, Rîs,Vorbă, Batjocură,
GREŞEALĂ (A greşi)
1682 • Nimeni nu estefără greşeală.
Personne n'est infaillible. Proverb francez 147 10* GREŞEALĂ 1683 a Cine mult vorbeştemult greşeşte. Proverb italian 1684• A greşi esteîn firea omului. Errare humanum est. Proverb latin 1685•Greşeala fiului tău să n-o treci cu vederea, că se face obicei.
1686 « Greşeala îndreptare aşteaptă.
1687• Nu te supăra cînd prietenul tău îţi arată greşeala. E de laudă cel ce-şi cunoaşte greşeala
şi, îndată, şi-o îndreaptă. 1688•In multe greşeli cade cel ce fără de lucrusade. 1689•întîialetalegreşelisă îndreptezi,apoiale altora, ca ş; aceia pildă să ia de la tine. 1690• Greşealaaltuialaacela s-o laşi;după ea să nu teie

tfmsup@gmail.com
07-04-2011 07:08 AM
Visit this user's website Find all posts by this user Quote this message in a reply
Dodo Offline
Administrator
*******

Posts: 18,006
Joined: Jul 2007
Reputation: 10
Post: #9
RE: Politete, bun simt, educatie
cunoaştem
S. SMILES, Fii om de caracter, p.64.
1912• Nu este iubiremai mare ca aceea de a-ţi da viaţa pentru acei pe care îi iubeşti.
L. TOLSTOI, Viaţa, XXV. 1913 • Numai cel ce iubeşte are dreptul să certe, să îndrepteze. I. TURGHENIEV, Kudin, IV. 1914 • Lenea,deprindereacomodă, oroarea răspunderii, toate formele inerţiei sau ale blazării te trag în «jos. Te înalţă iubirea care aseînteiatîntine pentru formele mai înalte. TUDOR VIANU, Jurnal, p. 117. 1915• Iubiţi pe cei ce vă iubesc.
VOLTAIRE, Corespondenţă, Către D'Alembert, 28 noiembrie
'1762.
1916• Iubirea pentrupatriasa este născută în fiecare.
JOAS VAN DEN VONDEL, Gysbrecht van Amstel.
1917 • Nu se poate iubi aproapele cu stomacul gol.
W00DR0WWILSON,Discursul de la New-York,23 mai 1912.
Vezi şi: Admiraţie, Dragoste, Simpatie. ÎMBRĂCĂMINTE 1918• Mănîncă ce vrei, dar îm-bracă-te cum se îmbracă. Proverb albanez 1919• în omul care se cunoaşte se respectă virtutea, în omul care nu se cunoaşte se priveşte îmbrăcămintea. Proverb chinez 1920• Se iartăcuuşurinţăo crăpătură în caracterul unui om, nu însă în veşmintele sale. Proverb englez 1921a Mănîncă după gustul tău şi te îmbracă după gustul altora. Proverb persan 1922• Hainele nu fac pe om mai de treabă.
1923• Nu te uitalacojoc,ci te uită lace e sub cojoc.
1924• Omul cinsteşte haina, nu hainapeom.
1925• La îmbrăcăminte— cu mare curăţenie, la lux — cu toată depărtarea..
1926• Nu înhainescumpe podobia să ţi-o întemeiezi, ci în haine curate fie şi mai scăpătate.
Proverbe româneşti
1927• Se primeşte dupăîmbrăcăminte şi se conduce după spirit.
Proverb rusesc 1928• Fă în aşa fel ca îmbrăcămintea ta să nu lase să se vadă ceea ce eşti, ci ceea ce trebuie să arăţi. Proverb spaniol 1929• înfiinţaomeneascătrebuie ca totul să fie frumos: faţa, veşmintele, sufletul şi cugetul. A. CEHOV, Unchiul Vania, act. I. 1930• Lungimeahainelorlăsate în jos pînă la vîrful degetelor de la picioare este, desigur, trufie, care ajungesă fieo piedică în pornirea mersului, ca o mătuşă făcută din veşmântul lungit pentru strîngerea gunoaielor împrăştiate pe pămînt... După cum trebuie să ne ferim de orice necu- 164 165 viinţă în alcătuirea veşmintelor, tot aşa să fie cu luare aminte să ■nu trecem măsura chipului de folosire. Nu este cuviincios ca haina să fie mai sus de genunchi, cum se spune că purtau 98

fetele spartane. Nu este cuviincios ca vreo parte a corpului femeii să fie descoperită. 1931 • Veşmintele să fie potrivite cu firea şi cu îndeletnicirile fiecăruia. CLEMENT ALEXANDRINUL, Pedagogul, II, 10; III, U. 1982 • Haina este, oarecum, corpul corpului, şi ne dă o idee despre înclinarea sufletească. Cu toate acestea nu poate fi supusă la reguli fixe pentru că nu toată lumea are aceeaşi stare materială, acelaşi rang; ceea ce este potrivit sau nu diferă după ţări; gusturile n-au fost aceleaşi în toate timpurile.
1933• Ecuviincioscahainele să fie curate şi îngrijite.
BRASM, Buna cuviinţă pentru copii, prefaţă, p.43; 47.
1934• Mănîncăpentruplăcerea ta, dar îmbracă-te pentru plăcerea altora.
B.FRANKLIN, Almanahul sărmanului Richard, anul 1741.
1935• Se cade unui bătrîn să nu urmeze lumea nici în modul de a gîndi, nici în felul de a se îmbrăca.
GOETHE, Maxime şl reflecţii.
1936• Eoîmbrăcămintecare îmbracă, şi alta... care şi dezbracă.
N. IORGA, Cugetări, p. 174. 1937• Să fiilaîmbrăcăminte frumos, dar nu sclivisit, a teîmbrăcafrumosînseamnă demnitate; a te împopoţona înseamnă afectare. ISOCRATE, Sfaturi către De-monicos. 1938• Existăînîmbrăcămintea curată şi nouă un fel de tinereţe, de care bătrîneţea trebuie să se folosească. 1939 • Îmbrăcămintea frumoasă este un semn de bucurie. J. JOUBERT, Cugetări, VII, L; VIII, CXI. 1940• Uniinu-ipreţuiescpe ceilalţi decît după o rufărie frumoasă saudupă o stofă bogată. Şi nurefuzăm totdeauna să fim apreciaţiîn felulacesta.Există locuri în care trebuie săfim arătoşi. LA BTIUYERE, Caracterele, XI, 71. 1941 • Scopul îmbrăcămintei noastre estedecenţa şiapărarea de intemperii. J. LOCKE, Clteva cugetări despre educaţie, 37. 1942• Popacu opinci încălţat / De puţini e ascultat. ANTON PANN, Despre lucrare. £948 • Haina mai mult e privită, / I)ecîtpersoanacinstită. ANTON PANN, Năzdrăvăniile lui NasUratin Hogea. 1944 • Haina face pe om. Vestis virum reddit. QUINTILIAN,Formarea oratorului, VIII, 5.
1945• Adesea haina strigă cine-i omul.
SHAKESPEARE, Hamlet, act I,se. III
Vezi şi: Lux, Modă, Podoabă.
ÎMPRUMUT
1946 • Prietenlaîmprumutare duşman la înapoiere.
Ami au pretre, ennemi au rendre Proverb francez 1947• Cînd îi dai, îi fată vaca; cînd îi ceri, ii moare viţelul.
1948• Frunză verde de „dai-n-ai", unde pui nu mai găseşti.
1949• Rău îmi pare de tine, dar de minemi se rupeinima.
1950• Datoria cît de îndată să te sileşti s-o plăteşti că de zăboveşti şi pe altul păgubeşti, şi ţie
nimic foloseşti.
1951• Mai bine să nu te îndatorezi decît să te îndatorezi şi să nu împlineşti.
1952 • Mai aproape îmi este cămaşa decît haina. Proverbe româneşti 1953 • Banii împrumutaţi se duc rîzînd şi seînapoiază plîngînd. 99

Proverb turcesc 1954• Ar trebui,înprincipiu, să nu împrumuţi |baniunoroameni al căror caracter şi legături sociale nu le cunoşti de aproape. FR. W. FORSTER,îndrumarea vieţii pentru băieţii şi fetele de la 18ani, p.117. 1955 • Învaţă cum să ceri. Nimic mai greu decît a cere de la unii oameni şi nimic mai uşor dacă e vorba de alţii... Oamenii trebuie găsiţi în toane bune, după
167
166
ce buna dispoziţie a unei mese, ori a unei recreaţii spirituale i-a înveselit.
BALTASAR GRACIAN, Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă, 235. 1956 • Dobînda împrumuturilor sufleteşti trebuie să fie recunoştinţa. 1957• Nu orice se poate împrumuta. N. IORGA, Cugetări, p.95; 175. 1958 • Dacă veţi cere înapoi banii împrumutaţi, veţi constata adesea, că bunătatea voastrăa făcut dintr-un prieten un duşman. PLAUT, Trinummus, 1016. 1959• Rareoriveipierdeun amic, dacă îi refuzi un împrumut, dar foarte uşor, dacă i-l dai

tfmsup@gmail.com
07-04-2011 07:09 AM
Visit this user's website Find all posts by this user Quote this message in a reply
Dodo Offline
Administrator
*******

Posts: 18,006
Joined: Jul 2007
Reputation: 10
Post: #10
RE: Politete, bun simt, educatie
300. 2377• Lenea nu e odihnăş i, de aceea, îi lipseştemulţumirea. 2378• Lenea e fiica nedreptăţii. Lenea e sinucidere blîndă. N. IORGA, Cugstări, p. 11; 50;306. 2379• Dintre toate defectele, a-cela asupra căruia ne înţelegem mai uşor e lenea. LA ROCHEFOUCATJLD,Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale,398. 2380 • Să-ţi fie ruşine de tine, dacă ai ajuns un suflet obosit, într-un corp încă plin de vigoare. MARC AURELIU, Către sine însuşi, VI, 29. 2381• Mamă, zi-i să vină n en ea, /Ca să-mi scuturelenea. ANTON PANN,Des pre leneşi. 2382 • Lenea este blestemul o-menirii, nu munca. Lenea distruge inima individului ca şi pe aceea a naţiunilor, întocmai după cum rugina mănîncă fierul... Dintre toate înclinaţiile firii noastre, nu cred
196
197
că există una de care ar trebui să ne ferim mai mult ca de lene.
&. SMILES, Fii om de caracter, p. 82.
2888 • Fericirea nu constă în lene, ci în muncă.
L. TOLSTOI, In ce consta fericirea,44.
2384 • Lenea, deprinderea comodă, oroarea răspunderii, toate formele inerţiei sau ale blazării trag în jos. Te înalţă iubirea care a scîn-teiat în tine pentru formele mai înalte.
TUDORVIANU, Jurnal, p. 117
Vezi şi: Trîndăvie.
LIMBi
(Limbuţie)
2385 • Limba este ca un leu; dacă îl ţii legat cu lanţuri, te păzeşte; dacă îţi scapă, te mănîncă.
Proverb arab
2JJ86 • Mai bine să-ţi alunece piciorul decît limba.
Proverb armean 2387 • înţepătura unuicuvînt e mai rea decît o lovitură de lance. Proverb francez 2388• înţeleptulînvîrteşt*de şapte ori limba în gură înainte de a vorbi.
2389• De multe ori limba taie mai mult decît sabia.
2390• Limba rea estecuţitcu două tăişuri.
2391• Fii domn peste limba ta.
2392 • Toată pasărea pe limba ei piere. 2393• Limba sparge capul şi cetăţile. 2394 • Limba slobodă mult te vatămă. 2395• Limba — taler cu două feţe; cu ea lauzi, cu ea defaimi.
2396• Mult,multsăte fereşti de cel ce-ţi grăieşte o limM cu două înţelesuri.
2397• Nu fi de tot tăcut,nici de tot limbut, că una de prost te arată şi alta de flecari
2398• Toate limbile să le înveţi, dar a ta limbă mai mult s-o cinsteşti.
2399• Limbadulce mult aduce.
Proverbe romaneşti
198
119

2400• Limba fără oase, oase sfarmă. Proverb turcesc 2401• Nu te sfădi cu cel limbut. 2402 • Limba clevetitoare pe mulţi i-a clătit şi i-a risipitdin-tr-un neam într-alt neam şi cetăţi tari a surpat şi casele celor mari a stricat. BEN-SIRAH, Cartea Înţelepciunii, 8, 3; 28, 15. 2403• Purtareadistinsă şilimba aleasă se învaţă mai bine din petrecerea cu oameni binecrescuţi decît din regulile scrise în cărţi. T. CIPARIU, Portarea de buna cuvenientiaintre omeni, I. 2404• Acela cu rea limbă / Lucrul bun în rău îl schimbă. ENESCU STÎLPBNI, Proverbe şi maxUueindiene, 51. 2405 • Limba efiară,cînd s-a smuls din lanţ e greu s-omai prinzi şi s-o pui la loc. 2406• Unii cred că distrează prin conversaţia lor şi nu fac decît să ciocănească minţile altora cu lim-buţia lor.
BALTASAR GRACIAN,Oracolulmanual al Înţelepciunii in viaţă, 222; 233.
2407• Fereşte-te ca limba să n-o ia înaintea spiritului.
KILON DIN SPARTA, citat de Diogene Laerţiu In Vieţi şi sentinţe ale filozofilor iluştri, I.
2408• Cine are limbuţia/E mai rea decît beţia.
ANTONPANN, Despre-vorbire.
2409• Limba celor înţelepţi picură ştiinţă, iar gura celor nebuni revarsă nebunie.
SOLOMON, Proverbe, 15, 2. 2410 • Olimbăbîrfitoareeste semnul unei inimi rele. PUBLIUS SYRUS, Sentinţe. Vezi şi: Cuvînt,Gură, Vorbă.
LINGUŞIRE
(Linguşitor)
2411• Linguşitorii, ca umbra după om, se ţin de cei mai mari.
2412• Linguşitorul, ca scorpia, cu gura te mîngîie şi cu coada muşcă.
2413• Umblă ca mîţa pe lîngă laptele fierbinte.
2414 • Ne te încrede linguşitorului. 199 LINGUŞIRE-LUCRU
2415• Linguşitorul,undarnumai are, că orice grăieşte spre plăcere grăieşte.
2416• Linguşitorul la orice tipsie, „o ce bună mîncare", zice, pînă a nu gusta din ea. După
aceasta să-l cunoşti. 2417• Linguşitorulce mai mult te laudă şi te slăveşte, acela mai lesne te înşeală. Proverbe româneşti 2418• Linguşirea,oricîtderea este,nupoate păgubi decît aceluia careîi placeşi-o primeşte. Asemenea nu va întinde urechea la linguşiri decît acela care se linguşeşte el însuşi cu cele mai mari laude. CICERO, Despre prietenie, XXVI. 2419• Dacă anumite laude ţi se par prea mari, socoteşte-le linguşiri. 2420• Frica dă naştere linguşirii, nu bunăvoinţei. DEMOCRIT, Fragmente, 115; 268. 2421• Linguşireae mai primejdioasă decît ura. BALTASAR GRACIAN, Oracolul manual al Înţelepciunii In viaţă, 84. 2422• Linguşitorultelinguşeşte totdeauna, cum ar dori să fie el linguşit. N. IORGA, Cugetări, 26. 2423• Trebuie să nu vorbim despre cei puternici; mai totdeauna e o linguşire să-i vorbeşti de 120

bine; e o primejdie să spui ceva de rău despre ei cîttimp trăiesc;şi o laşitate după ce au murit. LA BRUYERE, Caracterele, IX, 56. 2424• Lauda este o linguşire în-demînatică, ascunsă sau delicată. 2425• Dacă nu ne-am linguşi noi înşine, linguşirea altora nu ne-ar putea dăuna. LA ROCHEFOUCAULD,Reflecţii sau sentinţe şi maxime morale,144; 152. 2426• Linguşireaeste rudă sau mai bine zis soră cu pîra. LUCIAN DINSAMOSATA, Dialoguri şi conferinţe, p. 835. 2427• Nu există un alt mod de a te apăra de linguşiri decît acela de a-i face pe oameni să înţeleagă că nu te vor supăra; spunîndu-ţi adevărul. MACHIAVELLI, Principele, XXIII. 2428 • Cine ştie să linguşească ştie să şi calomnieze. NAPOLEON I, Maxime ai cugetări. 2429• Viclean om se socoteşte / Acelcenădăjduieşte, / Să iade la oarecine / Vreo facere
de bine / Cu minciuni cu linguşire, /Cu făţarnică iubire.
ANTON PANN, Hristoitie, IX.
2430• Linguşirea e ceva sinistru şi demonic, nici divin nici olimpic.
PLUTARH, Despre mlnie, 9. 2431• Nu înşelăm şi nu linguşim pe nimeni, prin mai multe vicleşuguri, ca pe noi înşine. SCHOPENHAUER, Viata, a-morul, moartea, p. 68. 2432• Cui îi place să fie linguşit e vrednic de linguşitor. SHAK.ESPEARE, Timon din Atena, I. 2433• Află că cel care umblă a linguşi/Ştiedin spinarea altora-a trăi. G. SION, Dna sută una fabule, IV, 6, Cioroiul şi Vulpoiul. 2434• Omulcarelinguşeştepe prietenul săuîntinde cursă paşilor lui. SOLOMON, Proverbe, 29, 5. 2435• Linguşirea ar putea fi definită ca o purtare lipsită de demnitate,de pe urma căreia, însă, linguşitorul arepartea lui de folos. Mergînd pe drum alături de un altul, linguşitorul este capabil să-i spună: „Bagi de seamă cu cîtă admiraţie se uită lumea la tine? Nu e om în cetate cu care să se petreacă lucrurile aidoma". 2436• Linguşitorul spune şi pune la cale numai lucruri prin care bănuieşte că poate fi cuiva pe plac. TEOFRAST, Caracterele, II. Vezi şi: Făţărnicie, Laudă, Minciună.
LUCRU
(A lucra)
2437• Lucrul de dimineaţă valorează aur.
Proverb german 2438• Orice lucru vrei sli-l săvîr-şeşti, / La vremealuisă-lorîn-duieşti.
2439• Cine lucrează şi tace / Mai multă treabă face.
2440• Cum îi plata, aşa-i lucrul.
LUCRU
2441• Lucrulbineînceput / E pe jumătate făcut.
2442• Cînd "Ia un lucru numai te vei îndeletnici cu stăruire, atunci numai veiizbutila
desăvîrşirea lui. 2443• La celucrute foloseşti, la acela mai mult să te sileşti.
2444 • Lucrul folositor obştii e cel mai cinstit.
2445• Lucrul bun cere nevoinţă multă şi vreme mai lungă.
2446• Mai grea e lucrare cu mintea, decît cu mîna.
2447• Nu se află lucru pe lume, fie cît de prost, care să nu folosească la ceva

tfmsup@gmail.com
07-04-2011 07:09 AM
Visit this user's website Find all posts by this user Quote this message in a reply
Post Reply 


Forum Jump:


User(s) browsing this thread: 1 Guest(s)