La marginea Bucurestiului, în apropierea cimitirelor Giulesti si Giulesti-Sârbi, se ridica ruinele Manastirii Doamna Chiajna, lacas în jurul caruia se învârt multe mituri urbane si legende pe care toti locuitorii din zona le-au auzit din generatie în generatie.
Purtând hramul Sfântului Ioan Iacob Hozevitul, manastirea are o istorie zbuciumata si relativ neclara. Ridicata în timpul domniei lui Alexandru Ipsilanti (1774-1882) si desavârsita în timpul domnitorului Nicolae Mavrogheni (19786-1790), manastirea a primit numele de Doamna Chiajna, dupa fiica lui Petru Rares si nepoata lui Stefan cel Mare.
Manastirea Chiajna Giulesti are nevoie de ajutorul nostru
Despre biserica-cetate se spune ca este un loc bântuit si nu o data oamenii au povestit ca, daca li s-a întâmplat sa treaca noaptea prin zona, au vazut umbre stranii si au auzit sunete înfricosatoare pe lânga peretii manastirii. Tot aici, localnicii din Giulesti-Sârbi spun ca în noptile cu luna plina se mai aude înca sunetul unui clopot, clopotul mare al manastirii, care a fost aruncat în apele revarsate ale Dâmbovitei undeva în secolul al XVIII-lea.