Marea moarta si marea vie

Numele Marii Negre este învaluit în le­genda. Ea a fost botezata asa în secolul al XV-lea, datorita fur­tu­nilor violente care o bântuiau si care se stârneau din se­nin. Turcii îi spuneau “Karadeniz”, “Marea întu­ne­cata din miazanoapte”, poate si din cauza înfrân­ge­rilor pe care le-au suferit de-a lungul istoriei, cu flota lor de corabii, la fel de temute ca ura­ganele apelor. Marele om de stiinta român Grigore Antipa spunea despre Marea Neagra ca este “unica”, în sensul ca ea reprezinta, de fapt, doua mari supra­puse, una vie si una moarta. Odata cu cresterea sali­ni­tatii marii (le­genda spune ca datorita Potopului biblic, care ar fi legat tot de ea), speciile de vietuitoare mai rezistente au continuat sa traiasca în zonele cu apa mai dulce, aflate în apropiere de gurile de varsare ale Dunarii, în timp ce animalele care nu s-au putut adapta au murit si, în lipsa curentilor verticali, s-au depus pe fundul marii si s-au descompus, fapt care a ge­nerat un con­sum mare de oxigen. În prezent, în adâncu­rile Marii Negre nu exista oxigen, ci doar hi­drogen sulfurat, care face ca apele de pe fund sa ramâna moarte, fiind lo­cuite doar de bacterii anae­ro­be. Între cele doua stra­turi ale marii nu exista deloc interactiune, ea fiind, în continuare, formata din doua parti, una vie si una moar­ta. În plus, lipsa oxigenului din adâncuri face si ca navele scufundate acolo sa fie perfect conservate.

Marea Neagra adaposteste aproximativ 160 de spe­cii de vie­tuitoare foarte rare, dintre care unele afla­te pe cale de disparitie, cum ar fi zar­ganul, nisetrul, stea­ua de mare, pastruga, crabul de piatra, tonul, mar­suinul, foca de Kaliakra, rândunica de mare. Tot în legatura cu Marea Neagra, exista o teorie care sustine ca depozitele de hidrogen sulfurat din adâncuri ar pu­tea actiona la un moment dat ca o bomba, pro­ducând catastrofe natu­rale, dar riscul ca acest lucru sa se pro­duca este foarte mic. În schimb, Marea Neagra este cu­noscuta pentru riscul real de producere de valuri uriase, asa cum se întâmpla si pe vremea navigatorilor turci. În luna mar­tie a anului 1901, în zona Sabla, s-a produs un cu­tre­mur de 7,2 grade pe scala Richter, care a dus la for­marea de valuri tsunami în regiunea Man­galia. formula as