Site icon Tfm Portal – Stiri, Articole, Felicitari

Alexie, Omul lui Dumnezeu

E cu neputinta sa nu prinzi drag de Sfântul Alexie. E cu neputinta sa nu te pleci în fata suferintei lui si sa nu te în­trebi cum acest om a avut puterea de a renunta mereu la ale sale, fara sa ceara nimic în schimb. La Roma, în casa parin­teasca, putea sa locuiasca într-un palat, învesmântat cu haine moi, de purpura, si mii de slujitori în preajma, dar a preferat pâinea amara a strainilor. La Edessa, ar fi putut sa se calugareasca. Ar fi putut foarte bine sa ajunga episcop sau macar sa pas­treze starea de liniste a rugaciunii în orice coliba de pustnic, dar, simtind în duh lacrimile si durerea sfâsietoare a parintilor lui (Eufimian si Aglaida), nu a mai stat pe gânduri.

În numele iubirii pentru parinti, a renuntat pâna si la gândul de a ramâne într-o mânastire. A preferat umilinta strazii si rautatea oamenilor. S-a întors de unde a plecat, pentru a trai la Roma, dar nu în bogatie, ci în preajma casei tatalui sau, ca un strain dispre­tuit si necunoscut de nimeni, îmbracat în zdren­te si dormind sub cerul liber, în chip de cersetor, de om fara ca­patâi.

Ani de zile îsi va duce viata nestiut de ni­meni, sub zidurile casei parintesti, unde se va ruga fara oprire pentru binele si linistea parin­tilor lui, traind din res­turi si gunoaie, pâna în ziua în care la Roma clopotele vor începe sa bata singure, spre uimirea oamenilor si a marilor pre­lati, veniti sa-si întâmpine împaratul. Era o zi de du­minica. formula as

Exit mobile version