Chiar daca biserica a adus un calendar crestin-ortodox respectat astazi în toate comunitatile traditionale, nu trebuie sa uitam ca în spatele multor sfinti crestini se ascund divinitati mito-folclorice autohtone, ale caror povesti asteapta sa fie dezlegate pentru a recupera întreaga dimensiune identitara a poporului român.
Vom încerca o prezentare a celor mai importante sarbatori din Calendarul Popular al Românilor, marcat de renasterea ciclica a Zeul An, de mersul Soarelui prin zodiac, de orologii cosmice ce nasc scenarii si fapturi mitice, acte de divinatie si propitiere, ceremonialuri si ritualuri ancestrale. Vom vedea cum Timpul ia chipul unor divinitati tinere la început de an (Sânvasii, Dragobete, Sântoader, Sângiorz, Floriile, Sânzienele, Ielele), apoi se maturizeaza (Sântilie, Sâmedru, Sântandrei, Sfânta Vineri, Inatoarea, Craciuneasa), devenind Mos/Baba la sfârsit de an (Mos Niculae, Mos Ajun, Mos Craciun, Baba Dochia), cu precizarea ca, de-a lungul vremii, început de An Nou au fost si zilele de 25 decembrie si 1 martie.
Anul Nou al vremurilor noastre a început sub semnul Bobotezii si al Sântionului, zile ale purificarii prin apa si foc ce închid cercul Sarbatorilor de iarna. Ne aflam sub protectia lui Ianus, zeul cu doua fete – una întoarsa spre anul care a trecut, iar cealalta îndreptata spre anul ce tocmai a venit. El ne va aduce Miezul Iernii si Circovii de Iarna, deschizând totodata ciclul de sarbatori consacrate Lupilor: Sâmpetru de Iarna, (16 ianuarie), Filipii de Iarna (25 ianuarie), Filip Schiopul (31 ianuarie). Pendulând între benefic si malefic, patron al iernii înfrigurate si animal totem al dacilor, Lupul este venerat în calendarul popular al românilor, fiindu-i închinate anual peste treizeci de sarbatori.