Orasul Câmpulung Muscel, din Arhiepiscopia Argesului si Muscelului, este un caz singular în România unde, de mai bine de patru secole, zeci de cruci votive impresionante, cioplite în piatra de Albesti, ridicate în rascruci, marturisesc si astazi despre om, drum si credinta. Ele au fost înaltate în vechile cartiere ale urbei, unele fiind mutate ulterior în alte zone ale orasului. Cruce si drum. O realitate duala care, ontologic, îi cuprinde pe Dumnezeu si pe om, pentru ca prin cruce altarul de jertfa pe care S-a rastignit Mântuitorul Iisus Hristos, sfintit cu sângele Sau, s-a realizat rascumpararea neamului omenesc.
În nici un alt loc din România drumul nu adevereste mai adânc omului sensul profund al caii de urmat ca la Câmpulung Muscel. Aici, drum, om, cruce constituie de veacuri expresia cea mai graitoare si vizibila a credintei în Dumnezeu si în mântuire.
Caz unic în tara noastra, în acest oras argesean, timp de patru veacuri, 15 generatii de mosi si stramosi s-au învesnicit durând în calcar de Albesti 39 de cruci votive “întru ruga si lauda acelora care, gresind, proslavesc cinstirea crucii”, cum plastic si sugestiv marturiseste textul de pe crucea aflata astazi în curtea Scolii Generale Nr. 5, înaltata la 12 martie 1615, “în zilele lui Io Radu Voievod, prin milostivirea robilor lui Dumnezeu Stanciu si Stanca si Fratila si Ivanca si Gherghina Ivan…” lumina