Numele sau în tibetana este yartsa gunbu, ceea ce tradus înseamna: ceea ce este iarna insecta si vara iarba, facând referire la faptul ca iarna ciuperca traieste invizibila, pe insecta-gazda, sub pamânt, pentru ca vara sa dezvolte un organ de fructificatie, care se înalta deasupra pamântului, precum iarba. Se dezvolta doar la altitudini foarte mari, nefiind niciodata întâlnita la sub 4000 de metri, si numai în golurile alpine, deasupra limitei la care creste vegetatia forestiera. Savantii europeni care au întâlnit-o prima oara în Tibet i-au dat denumirea stiintifica de Cordyceps, ceea ce s-ar traduce prin batul însufletit sau iarba vie.
În Asia (Tibet, Nepal, Bhutan, zona muntoasa a Indiei) au fost descoperite pâna în prezent aproximativ 300 de specii de ciuperci din genul Cordyceps, care mai toate traiesc pe insecte si foarte rar pe plante, însa versiunea tibetana are – se pare – calitatile cele mai puternice. Într-o scriere chinezeasca antica, din timpul dinastiei Tang, ciuperca tibetana este pentru prima oara descrisa drept un amplificator al energiei Yang (masculine), dar si un puternic stimulent al meridianelor rinichilor si al plamânilor. Era adusa cu mari sacrificii de la poalele muntilor Himalaya si era remediul administrat aristocratilor, pentru a le prelungi viata si pentru a-i vindeca de bolile grave. Stiinta moderna a început sa cunoasca abia în ultimele decenii virtutile terapeutice ale acestei ciuperci. Iar principalul merit pentru aceste descoperiri îl au zecile de echipe de oameni de stiinta chinezi care au studiat în spitale si laboratoare, ani întregi, pentru a descifra misterele ciupercii aduse din Tibet. formula as