Daca aveti batrâni, nu-i uitati si treceti-le pragul, macar acum, la Mos Ajun. Datina cere românului sa nu se ferece în casa, ci sa pofteasca si sa cinsteasca colindatorii care aduc vestea minunata. Se spune ca, din sarbatoarea ramasa fara sâmburele de sacralitate, nu mai ramâne decât festivitatea. “Ceremonialul devine ceremonie. Hainele, cuvintele, obiectele nu mai lucreaza în folosul relatiei dintre om si Dumnezeu. Festivitatile ocolesc sublimul, oribilul si confruntarea dintre viata si moarte. Festivitatea consuma fara sa regenereze. […] De la sarbatoare omul trebuie sa stie sa ia folos. Devenita un simplu ornament, sarbatoare slabeste si moare”, scrie etnologul Irina Nicolau. Daca vreti cu adevarat sa sarbatoriti, uitati de televizor si Internet, pentru câteva zile, refuzati sa inhalati ce va dau altii si încercati sa priviti catre viata. Cufundati-va în tumultul ei si amintiti-va sa traiti cel mai frumos Craciun din lume.
Demult, când se încaltau strabunicii nostri cu opinci si înaltau privirea spre cer ca sa afle cum e vremea, Mos Ajun si Mos Craciun erau doua personaje care semanau ca doi frati gemeni – batrâni cu barbi albe, “buni si darnici, scotând din traiste: nuci, pere, mere, covrigi, colaci, bomboane”, niste personaje care aratau atât de “la fel”, încât acum “mentalul modern aproape îi confunda, ca fiind una si aceeasi persoana”, scrie etnologul hunedorean Marcel Laptes. Potrivit calendarului oficial, Craciunul tine trei zile: ajunul – zi scurta – si zilele libere de 25 si 26 decembrie. Ei bine, în sufletele pastratorilor de traditie, Craciunul are 12 zile, pâna la 6 ianuarie, perioada în care anul vechi se transforma si naste unul nou. Si Craciunul nu vine asa dintr-odata: este pregatit de postul de 40 de zile de-a lungul caruia întâlnim o multime de alte sarbatori: “Craciunul nu poate fi redus la trei zile! Ce fel de Craciun ar fi acela fara porc? Porcul se taie de Ignat care cade în 20 decembrie”, atrage atentia Irina Nicolau. În Ajun, gospodinele din Tara Padurenilor pregateau “Craciunita”, o pâine care se aseza pe masa pe o gramada de otava pentru “Calul lui Craciun”, care vine si manânca din ea pentru bogatie si noroc în anul ce vine. replicahd