Un nou cutremur s-a produs in apropiere de Galati.
Seismul a avut o magnitudine de 3.8 grade pe scara Richter si o intensitate de 3 grade pe scara Mercalli. Epicentrul cutremurului a fost localizat la 16 km de Galati.
“Este vorba de o secventa de cutremure numita in specialitate roi seismic. Sunt cutremure destul de multe, relativ mici si apropiate ca magnitudine. Nu sunt foarte mari, insa ele au aparut in zona in care in urma cu doua saptamani au fost si inundatii. Sunt provocate de aceste fenomene meteorologice extreme.
Faptul ca zona este suprasaturata poate sa conduca la aparitia unor astfel de roiuri seismice. Pot sa mai fie cutremure, dar tot asa relativ mici”, a declarat Mircea Radulian, director stiintific Institutul National de Fizica a Pamantului.
De asemenea, cercetatorul a mai vorbit despre particularitatea solului din zona respectiva, explicand ca exista posibilitatea ca acesta sa fie argilos. Astfel, atunci cand pamantul este saturat cu apa, “argila se umfla si se deformeaza”. In acelasi timp, odata cu venirea undelor seismice cauzate de ultimele miscari de pamant din zona pot provoca o serie de “cavitati”, ceea ce ar putea sa explice si sunetele pe care localnicii le-au auzit in ultima perioada venind din pamant. Aceasta este considerata cea mai plauzibila explicatie, mai ales ca “bubuiturile” au fost constatate doar in zona satului Izvoarele.
sursa
Activitatea seismica cea mai puternica din Romania se concentreza la adancimi intermediare de 60-200 km, intr-o placa subdusa veche, aproape verticala. Generarea a 1 – 6 evenimente de magnitudine Mw > 7.0 pe secol, intr-un volum focal foarte restrans, implica un nivel inalt al deformarii active (~3.5×10-7 / an) in domeniul subcrustal care nu se regaseste in deformarea crustei.
La exteriorul zonei seismice de adancime intermediara Vrancea apar cutremure normale, locale, in numeroase zone, unele asociate cu fracturi de fundament mai adanc de 15 km, de exemplu in zona Focsani – Odobesti, altele cu focar superficial la Marasesti – Namoloasa, Tudor Vladimirescu, Cudalbi si Tecuci in Moldova, sau pe linia Galati – Isaccea – Tulcea in Dobrogea de Nord. Intensitatile asociate cutremurelor din aceste zone sunt III-IV, chiar V pentru zona Cudalbi, iar izoseistele sunt orientate NV-SE (Polonic, 1986). Aceasta orientare a izoseistelor sugereaza o legatura cu fracturi hercinice reactivate din soclul ce prelungeste structurile geologice ale Dobrogei. De asemenea, faptul ca in unele din aceste regiuni (de exemplu Focsani – Odobesti si Tecuci) se observa zone de sensibilitate seismica ridicata, la cutremurele de origine vranceana, atesta faptul ca faliile din soclul periferiei curburii Carpatilor nu sunt sudate. In acelasi sens pledeaza si producerea unor replici seismice la putin timp dupa cutremurul produs in 4 martie 1977, pe falia Intra – Moesica – Tinosu – Calarasi. infp