Biserica spune ca nu avem voie sa ne luam viata pe care nu ne-am dat-o noi, sinuciderea fiind un pacat împotriva Duhului Sfânt si fara de iertare.
Conform dogmei crestine, sinucigasul, prin actul sau nefericit, i se substituie lui Dumnezeu. Cel care îsi curma viata se crede el stapânul vietii si al mortii, delimitându-se total de conditia sa în raport cu existenta.
Acesta este un pacat împotriva Duhului Sfânt, despre care Hristos a spus ca nu se va ierta nici în veacul acesta nici în cel viitor. Biserica sustine ca moartea sinucigasilor este cea mai trista dintre toate mortile posibile. Asta pentru ca sinuciderea este o sfidare pe care omul o aduce lui Dumnezeu si sensului creator al existentei.
Pravila bisericeasca stipuleaza: “Sinuciderea este curmarea vietii proprii. Animalele nu se pot sinucide, caci ele n-au un trup încredintat spre pastrarea unei ratiuni, adica un suflet constient de misiunea fata de trupul în care traieste si de rostul sau în aceasta lume si în viata viitoare. Sinuciderea este cel mai mare pacat fata de sine, caci prin ea, omul îsi închide definitiv calea spre pocainta. evz