In ziua de astazi nu concepem viata fara electricitate – aproape tot ce este in jur functioneaza pe baza de curent electric – calculatoare, televizoare, electrocasnice de tot felul, masini, termoficare, apa, etc. Cocotati in blocuri sau zgarie nori, orasenii de astazi ar fi in impas daca nu ar exista curentul electric. Am putea sa ne imaginam oare un locatar carand 2 bidoane de apa la etajul 50 ? Asta ca sa nu moara de sete, daca il mai punem sa care alti cativa litri pentru spalat, il ucidem nevinovat…
De-a lungul timpului arheologii s-au intrebat cum de au reusit egiptenii sa picteze fresce de o frumusete rara in piramide, unde lumina era un lux, sau cel putin asa presupunem noi.
Inginerii antici se pare ca aveau totusi becuri ca si noi, marturie stand imaginile gravate in piramidele egiptene.
Parerea egiptologilor este ca relieful este o reprezentare mitologica a unui pilon djed (Simbolul Djed este un simbol pilon, cum ar fi cel egiptean, reprezentand stabilitate) si a unei flori de lotus, în care se afla un sarpe, reprezentand astfel aspecte din mitologia egipteana. Pilonul Djed este un simbol de stabilitate, care este interpretat si ca coloana vertebrala a zeului Osiris. Asta este parerea lor, dar noi nu suntem obligati sa le dam crezare.
Cei care au gravat “becurile” de la Dendera nu par a fi niste incepatori, reusind sa redea fidel figurile umane. Cum egiptenii par sa fi urmat “aceeasi facultate de Belle Arte”, este greu de crezut ca unul dintre elevi deseneaza sarpele altfel decat tehnica impusa. Masca lui Tutankamon are si ea un sarpe care nu seamana cu niciun bec sau stalp, este un sarpe si atat.
Oricat am incerca nu prea gasim asemanari intre “sarpele” din bec si cel de pe masca.
Sa ne fi lasat egiptenii o dovada a iluminarii piramidelor cu becuri ? Pai cam da, si dupa cum se poate observa in imagini exista si un cablu electric, becul este cam stramb ca sa fie pilon de stabilitate (sac!), “sarpele” este inchis ermetic intr-un recipient transparent… care are la unul din capete soclul binecunoscut noua. La o privire mai atenta descoperim ca firul electric nu sta atarnat in aer , ci porneste dintr-un recipient.
Bateria de la Bagdad, denumita uneori bateria partilor, este numele comun pentru un numar de artefacte din Mesopotamia, posibil din timpul perioadei partilor sau a sasanizilor (primele secole d. Hr.), si descoperite, probabil, in 1936 in satul Khuyut Rabbou de langa Bagdad, Irak.
Artefactele sunt formate din vase de teracota de aproximativ 130-155 milimetri inaltime si o grosime de 70-80 milimetri (cu o gura de 1,5 inch) care contin un cilindru din cupru realizat dintr-o foaie de cupru laminata în care se afla o singura tija de fier foarte subtire. In partea superioara, tija de fier este izolata de discul de cupru prin prize de bitum. Tija de fier trece prin centrul cilindrului de cupru fara sa il atinga.
Daca luam “Bateria din Bagdad” si “Becul” de la Dendera avem o imagine diferita asupra modului in care au reusit egiptenii sa deseneze in interiorul piramidelor.
“Micul “vas” din Bagdad ne arata ca de fapt Volta nu a inventat bateria, ci a reinventat-o. Vasul a fost pentru prima oara descris de arheologul german Wilhem Koning în 1938. El se crede a avea o vechime de 2 000 de ani si consta dintr-un învelis din pamânt ars ce are la un capat un capac din ciment. Acest capac este strabatut de o bara de fier. În interiorul vasului bara este înconjurata de un cilindru de cupru. Koning s-a gândit ca aceste lucruri arata ca o baterie electrica, si a publicat un articol despre acest subiect în 1940. ” sursa
“De ce in anumite zone, in pesteri sau tunele cu vechime de cateva zeci de mii de ani, nu exista semne ale utilizarii tortelor sau a altor mijloace de iluminare, in conditiile in care civilizatiile de acum 2000 de ani foloseau asa ceva? Cu ce luminau acei oameni preistorici? Cercetand cu atentie o pictura existenta in templul zeitei Hathori, de la Dendera, distingem un desen in clar, in care 2 slujbasi tin in maini niste bulbi gibantici, cu filamente interioare, conectate prin cabluri la o cutie ce pare a fi sursa de alimentare electrica.
Vechile scrieri egiptene vorbesc despre efectele speciale obtinute de preotii diverselor culte in timpul ceremoniilor religioase. Statuile zeilor erau luminate de fulgere orbitoare care tasneau, efectiv, din tavan sau din diverse obiecte metalice aflate in socluri. Uneori ofrandele erau carbonizate de traznete venite din senin.” sursa
Materialul nu poate fi preluat fara acordul nostru.