“N-as alege niciodata sa fiu altceva decât kuwaitian, avem toate motivele din lume sa ne iubim tara si pe liderul nostru care tine atât de mult la poporul sau. Nu-mi amintesc vreun alt conducator de pe Pamânt care sa fi facut asa ceva pentru poporul sau…” Editorialistul Muna Alfuzai de la “Kuwait Times” m-a facut sa zâmbesc. În definitiv, presa în Kuwait este libera pâna când ajunge la emir. Seicul, Constitutia, sistemul judiciar sau “convingerile intime ale poporului” nu sunt subiect de critica, legea o interzice.
Ultimul semn de afectiune al seicului catre popor a facut înconjurul lumii: fiecare cetatean a primit 1000 de dinari, adica 3600 de euro, si mâncare gratis pentru un an.