Am auzit si eu de Medjugorje, iar presa a incercat sa faca diverse reportaje pe aceasta tema. Am vazut si diverse inregistrari video. Exista cateva persoane care doresc sa mearga acolo din simpla curiozitate sau poate din convingere asa ca m-am pus pe studiat internetul. Am inceput cu Wikipedia care relateaza sumar despre localitate; ” Medugorje este un oras în partea vestica a Bosniei si Hertegovinei la aproximativ 25 de km sud-vest de Mostar, mai aproape de frontiera cu Croatia.
Din punct de vedere administrativ apartine de districtul Citluk, acesta cuprinzând si alte patru localitati: Bijakovici, Vionica, Miletina si Šurmanci. Numele „Medugorje” înseamna „între munti” si desemneaza asezarea geografica a localitatii. Medugorje a devenit notoriu mai ales dupa anul 1981, când sase tineri au început sa povesteasca despre viziunile lor, afirmând faptul ca o vad si o aud pe Sfânta Fecioara Maria.”
Caut mai adanc si descopar ca Maica Domnului, nu mai are alta treaba decat sa apara si de 2 ori pe luna in aceasta localitate. Daca aparitiile ar fi avut loc la Ierusalim nici ca ma uimea ceva. Daca Sfanta Maica a lui Hristos ar fi aparut in Rusia, Grecia, Romania, Bulgaria, etc tari mari ortodoxe, iar nu ma mira. Citeam zilele trecute despre Lumina necreata care este de un an asupra tarii noastre citez ” „Eram la chilie (este vorba despre Chilia lui Ipatie, mai sus de Katunakia – n.a.). Ma rugam, când am vazut lumina necreata. La un moment dat, când ea s-a retras, am privit în jurul meu si mi s-a parut ca e semiîntuneric. O fi apus soarelet, îmi zic. Ridic ochii si… ce sa vad? Soarele se afla pe mijlocul boltii. Era luna iulie, toiul verii, si mie mi se parea semiîntuneric. Mi se adaptasera ochii la cealalta lumina. Ca sa-ti dai seama cât de intensa a fost…“.
Astazi se vorbeste cu atata usuratate despre Lumina necreata, de parca ar fi la indemana tuturor, chiar si celor de alta credinta. Dar Adevarul, intotdeauna incomod, este ca simpozioanele nu pot aduce Lumina necreata nimanui, si in nici un caz celor de alta credinta. Numai vietuind dupa dreapta credinta si pazind caile aspre si stramte ale Cuvantului vom putea spera sa ne miluim nu de Lumina cea necreata, noi, pacatosii, ci de atingerea (la fel de necreata) blanda si smerita a Mangaietorului.
“Lumina cea necreata, ii aproape anul de cand am primit-o. In istoria bisericii este la Grigorie Palama, el a mai vazut-o. Se numeste astfel, ca sa nu creada oamenii ca este lumina soarelui sau a lunii.” pr. Mina Dobzeu
Cine s-a uitat la imaginile surprinse la Medjugorje observa tot felul de “ciudatenii ” solare, ori din cate pricep eu… Lumina necreata vine din interior, este un dar primit de la Dumnezeu nu “topaie” pe cer.
Stau si ma intreb atunci, ce se intampla acolo ? Manipulare ? Anomalii ?
De ce ar avea nevoie Maica Domnului sa faca stroboscop solar ?
Ca sa ne convinga pe noi ? De ce stau marii duhovnici in post si rugaciune cand pot sta cu ochii pe cer sa vada cum soarele straluceste intermitent ?
Sau sa creeze un soare lenticular ?
Probabil ca stiinta va explica ce se intampla la Medjugorje, insa prefer sa fiu Toma Necredinciosul si sa nu cred ca acolo vine Maica Domnului de n ori pe luna. Se fac multe pelerinaje in zona si multi romani vor sa vada fenomenul.
ISPITIRILE DIAVOLILOR ECUMENICI
Un crestin ortodox a povestit ca a fost în pelerinaj la Medjugorje, în Croatia, unde se afla o parohie greco-catolica si unde se arata Maica Domnului si transmite mesaje unor copii. Aici a aflat ca se întâmpla mari minuni, vindecari sufletesti si trupesti. Într-o noapte a plouat cu stele. Enoriasii parohiei, vazând aceasta “minune”, s-au spovedit cu totii a doua zi, crezând ca vine sfârsitul lumii.
Ajuns la Medjugorje, crestinul ortodox s-a închinat în Biserica, s-a împartasit si a urcat pe jos colina Podbrdo – Colina Aparitiilor – pe un drum care imita Drumul Crucii Mântuitorului nostru Iisus Hristos. La a unsprezecea oprire, crestinul ortodox a vazut-o pe Maica Domnului, exact cum au vazut-o si copiii si cum este sculptata în statueta ce se afla în fata catedralei. În acele momente a auzit un glas care îl îndemna la pocainta si i-a parut rau de pacatele savârsite. A auzit si alte mesaje si a trait stari de mare bucurie. Apoi i-au venit în minte gânduri sa participe activ la unirea Bisericii Ortodoxe cu Biserica romano-catolica.
În timpul pelerinajului s-a împartasit de cinci ori la greco-catolici, dar când a revenit acasa a avut mari probleme, atat la serviciu, cât si în familie (rudele pentru care s-a rugat certându-se si batându-se). Dupa doua zile de la sosire a avut o mare dorinta de a veni la manastirile noastre ortodoxe si a se ruga. Tot dupa doua zile credinciosul ortodox a început sa citeasca din nou Acatistul Rugului Aprins al Maicii Domnului. La putin timp dupa ce a citit acatistul, pe cand se afla între veghe si somn, a avut niste gânduri de desfrânare si în camera sa a aparut “un parinte” cunoscut, care s-a apropiat de el. Un gând îi spunea însa ca nu este parintele pe care îl cunostea si, într-adevar, când s-a uitat mai cu atentie, a vazut ca era altcineva. “Parintele” respectiv s-a apropiat de el si în acele momente a simtit o forta rea, care apasa asupra lui. A vrut sa faca cruce, dar era paralizat si nu putea misca mâna.
În partea lui stanga era un alt “parinte”, care avea un epitrahil negru si a vrut sa i-l puna pe cap. În acele momente de cumpana, crestinul ortodox s-a rugat Maicii Domnului si a facut cruce cu limba, cele doua persoane disparând ca prin minune.
Crestinul a fost apoi la un duhovnic iscusit si s-a spovedit, iar acesta i-a spus urmatoarele:
Un parinte duhovnicesc vazator cu duhul, care a fost în acel loc, a constatat ca vedeniile si mesajele pe care le primesc si le transmit vizionarii nu sunt de la Dumnezeu.
Starile de bucurie si fericire traite de credinciosii ortodocsi care merg la Medjugorje nu sunt de la Duhul Sfant.
Orice abatere de la credinta ortodoxa descoperita de Dumnezeu oamenilor este datorata diavolilor teologi-arhiconi care intra în mintea oamenilor mândri.
Sfintele Canoane ale Bisericii Ortodoxe interzic participarea la rugaciune si în special împartasirea credinciosilor ortodocsi la alte religii si confesiuni crestine, pentru a nu primi în sufletele lor din duhurile diavolesti care se afla în acele locuri.
Crestinul ortodox care paraseste Biserica Ortodoxa, unde se afla plinatatea Harului si a Darurilor Dumnezeiesti, si merge la alte confesiuni crestine ca sa se roage si sa se împartaseasca, va primi de acolo duhuri diavolesti.
Acest lucru îl vedem si din relatarea crestinului ortodox care a fost în pelerinaj la Medjugorje. S-a vazut însa ca prin citirea Acatistului Rugului Aprins al Maicii Domnului, ca de altfel si prin citirea altor Acatiste si prin spovedanie, Dumnezeu a alungat, prin Maica Domnului, diavolii pe care îi primise crestinul ortodox care participase la rugaciune si împartasire cu cei de alta credinta.
Aceasta întâmplare este, de fapt, o minune dumnezeiasca, pentru ca sunt si alte întâmplari nefericite, în care crestinii ortodocsi pierd Harul Duhului Sfânt si ramân cu acele duhuri diavolesti si cu credinta ratacitoare sau eretica, ori trec la alte secte.
de Monah Paraschiv CLEOPA. Credinta ortodoxa, Februarie 2000. Atitudini, Pg. 15