Verzi sau caprui, albastri sau violet, nuante tari sau pastel, migdalati sau rotunzi, ochii sunt oglinda sufletului. Au personalitate, au stari, emotii, sunt veseli sau tristi, intrebatori sau mirati, inteligenti sau adormiti si cu toate acestea difera putin ca forma.
Nu de putine ori privirea unui om reflecta starea sufleteasca si putini sunt cei ce-si pot controla privirea.
In cazul femeilor machiajul poate induce in eroare si poate “incalzi” privirea sau o poate face languroasa, obraznica, timida, etc. Un lucru este cert ochii redau emotii si chiar daca sunt mereu aceeasi ei sunt la fel de schimbatori ca si vremea.
Sprancenele, genele, culoarea ochilor, ridurile de expresie vin in ajutorul privirii redand starea sufleteasca a unui om, animal, etc.
Exista numerosi oameni ale caror ochi se schimba in functie de starea sufleteasca sau mediul inconjurator dar dar asta nu inseamna neaparat ca respectivii sunt rai sau instabili. Culoarea marii sau aerul curat de munte, vremera rea sau cerul senin pot “colora” ochii in diverse nuante darexista si oamenicare la suparare sau bucurie isi schimba culoarea privirii.
De obicei privirea rece sau opaca ne arata un om introvertit, care nu stie sa se bucure, nu stie sa iubeasca si cel mai rau lucru nu stie sa se manifeste exterior. Astfel de indivizi pot ajunge sa faca rau celor din jur ca sa nu spun mai multe. Nu este o regula dar vorbim de majoritati.
Trasaturile armonioase, placute, calde devin imperceptibile daca omul are ochi reci, rai, lipsiti de stralucire.
Nu vreau sa fac teoria religiei dar Spovedania ofera individului posibilitatea sa “verse” in exterior frustrarile, supararile, temerile, angoasele de tot felul si ii “reaprinde” candela privirii. Se spune ca ceilalti sunt oglinda ta si ca tu esti asa cum te vad ei nu cum ai tu impresia.
Poate ca ne este mai greu sa intelegem privirea unui om dar la animale, pasari, etc ochii sunt foarte expresivi. Nu de putine ori auzim in jurul nostru despre privirea “miloaga” sau “cersetoare” ale unui catel pofticios si despre “parsivenia” unei feline. Pisicile oricat ar fi de micute si gingase tot pradatoare raman. Comparabil cu dusmanii de-o viata, cateii, sunt egoiste si se cred mereu mai istete.. Astea nu le taie nimic din dragalasenie insa nu degeaba se spune despre catel ca este cel mai bun prieten al omului. Ce-i drept astazi exista tot soiul de animale de companie de la cele clasice – catei, pisici, papagali, etc si pana la serpri, jderi, porci.. si probabil in viitorul apropiat.. elefanti si de ce nu.. pantere.
Poate oare rezista cineva in fata unei astfel de priviri.. ? Daca da.. ce suflet are acel om.. daca are ?!? Din pacate exista si numerosi teribilisti si sariti de pe fix in toata lumea care ucid cu sange rece astfel de animalute sau ii chinuie pentru placerea lor. Sunt oare oameni ? Ati avea curaj sa stati langa un astfel de om ? Chiar si cei care nu detin un animal de companie se emotioneaza in fata unui pudel dragalas sau a unui porumbel care ii gangureste la fereastra.
Daca observati, forma ochilor difera insa caldura si inocenta privirii ramane indiferent ca este om , pasare, animal, etc. La altii in schimb se poate “citi” rautatea privirii, raceala, dispretul, superioritatea, infatuarea, blandetea, simplitatea, etc. Ochii pot reda zeci de stari.
Privirea unui om in varsta difera de cea a unui copil dar caldura ochilor ramane. Se spune ca cei ce iubesc animalele si copii sunt oameni buni si cum vorbele stramosilor nostri sunt pline de duh ma gandesc ca au dreptate.
Nu putem compara inocenta din privirea unui copilas cu maturitatea si problemele care apasa sufletul unui adult dar iubirea, veselia, sensibilitatea, etc raman chiar daca la alte proportii.
Nu doar fotografiile cu oameni reali redau vocea sufletului ci si icoanele. Facatoare de minuni sau nu, reproduceri sau originale, ele reprezinta viziunea artistului despre personajul pe care trebuie sa il creioneze. Despre Icoana Maicii Domnului Prodromita se spune ca este nefacuta de mana omeneasca, ca figura Sfintei Maici a aparut peste noapte. Daca este sa dam crezare povestii atunci poate ca cel mai important lucru pe care ar trebui sa il observam la icoana sunt.. ochii.
Cum ar fi putut avea Maica Domnului o ochi veseli sau fericiti, stiind cu toti prin cate a trecut ca sa il aduca in aceasta lume pe Mesia si cu siguranta ea stia inca de la inceput ce destin va avea Fiul Domnului. Majoritatea icoanelor ne infatiseaza o Maica Domnului blanda, putin trista, deschisa, intelegatoare, inteleapta, etc.
Daca luam prin comparatie Sfintii canonizati sau nu, monahi, rugatori, etc vom descoperi si printre ei oameni cu o privire senina, blanda, calda. Indiferent ce cred unii sfintii nu sunt rai si bunatatea lor intrecere orice inchipuire. Nu Dumnezeu ne pedepseste ci noi ofacem zi de zi incalcand regulile.
Mama ii spune copilului sa nu bage mana in oala cu ciorba fierbinte pentru ca se opareste dar micutul nu o asculta. Cine este de vina ? Vin tot felul de teribilisti care ne invata cum sa ne purtam, ce sa mancam, etc si care jignesc Credinta altora. Cine le da dreptul sa judece ? Detin acesti indivizi Adevarul ? Ascunsi dupa un ecran de computer nu le putem vedea ochii dar cu siguranta le lipseste ceva.. caldura privirii si iubirea. ei cred ca o au.. dar ecranul computerului nu le permite sa se vada in oglinda celorlalti.
Chiar daca auroportetul lui rembrandt nu este la fel de relevant ca fotografia lui Einstein se poate observa inteligenta ce trece dincolo de ecran. Pictorul este incruntat dar ochii luati separat sunt preocupati, atenti, stralucitori (cat pot fi intr-o reproducere proasta calitativ).
Acesti oameni sfinti au ceva in privire indiferent de varsta, culoare, timp – bunatate.La Sfantul Nectarie se observa foarte usor seninatatea, blandetea, inocenta pe cand la parintele Arsenie Boca se mai vede ceva – patrunderea. Ochii Parintelui Arsenie cauta, scruteaza, scormonesc acea scanteie de divin care exista in fiecare dintre noi indiferent ca vrem sau nu.
In privirea parintelui Iosif Vatopedinul te scufunzi intr-un ocean de bunatate si blandete, o imensitate de iubire. in privirea lui putem citi pace, armonie, intelepciune. Ar putea vreodata un astfel de om sa va raneasca fizic sau sufleteste ? Ma indoiesc. Putin trista dar inca foarte tanara, privirea parintelui Iosif o comparam doar cu cea a bunicilor.
Potrivit unui studiu facut de psihologii de la Universitatea Yale, majoritatea oamenilor simt intuitiv ca ego-ul lor se afla in ochi.
Au fost alesi participanti de diferite varste carora le-au fost proiectate imagini de tot felul de la fulgi de nea la desene animate sau albine. Marea majoritatea a copiilor peste 4 ani si adultii au considerat ca personajele erau mai aproape atunci cand erau mai aproape de ochi. Ochiul este legat cu sufletul si nu creierul cum ar parea la o prima vedere.
Obiectele par mai aproape atunci cand sunt la nivelul ochilor. Copii sub 4 ani au raspuns ca personajele sunt mai apropiate atunci cand erau aproape de nivelul capului.
La oameni exista intotdeauna tendinta de a materializa ceva in corp, mintea sau sufletul. Asa functioneaza activitatea creierului nostru dar mecanismul este inca neclar.
Materialul nu poate fi preluat fara acordul nostru.
