Numele cartierului Ferentari este si el în disputa, pe de o parte fiind abordarea etimologica, vizând provenienta din latina a cuvântului – „ferentarius“ – soldati pedestri din infanteria usoara, iar alta are legatura cu un eveniment istoric din secolul al XVIII-lea, când „curutii“, adica trupele rasculate ale principelui ardelean Francisc Rakoczi II, care s-au opus stapânirii austriece, ar fi fost conduse în drumul lor spre Dunare de un anume Ferencs. Tot în legatura cu acest eveniment este pusa si denumirea cartierului Berceni, de la un celebru general, Bercsenyi Miklos (1665-1725), care si-a stabilit pe locul actualului cartier o tabara pentru adunarea exilatilor curuti.
Amintirea Razboiului de Independenta este onorata asa cum se cuvine în Bucuresti, prin denumiri care amintesc de luptele celebre: Calea Rahovei, Calea Plevnei, Calea Grivitei, Calea Dorobantilor.
Zona cartierului Crângasi vine, asa cum se banuieste de la prima auzire a numelui, de la „crâng“. Odinioara pe acele locuri se întindeau niste crânguri, parte din Codrii Vlasiei.
În prelungirea Crângasiului avem cartierul Giulesti, al carui nume vine de la vechile domenii ale boierilor Julesti, asa cum cartierul Floreasca îsi trage numele de la boierii Floresti.
Numele cartierului Salajan are un cu totul alt fel de „parfum“, fiind numit asa în vremea comunista, în cinstea lui Leontin Salajan (1913-1966), politician si general de armata, ministru al fortelor armate între 1955 si 1966.
La începutul secolului XX s-a construit o statie de fabricat ciment si a fost numita „Titan“, de unde si numele cartierului Titan – Balta Alba. Denumirea Balta Alba se crede ca provine de la un episod petrecut în vremea „Ciumei lui Caragea“, din 1813, când mortii erau adusi la marginea comunei „Dudesti“ pe atunci si stropiti cu var nestins, iar în timpul ploilor se formau balti albe. lumina