În 8 mai 2003, de ziua Apostolului Ioan, când Mânastirea Prislop praznuieste primul Hram, am fost martora la doua exorcizari produse la mormântul Parintelui Arsenie Boca. Ceea ce am vazut atunci m-a marcat atât de puternic, încât multa vreme nu am înteles de ce mi s-a îngaduit mie sa vad asa ceva. Explicatia pe care am gasit-o ulterior este ca pot sa povestesc, fara teama ca nu voi fi crezuta de sceptici ori de cei care cred ca ceea ce nu vad nu exista. În ziua despre care vorbesc, asezati la rând, credinciosii asteptau sa ajunga lânga crucea Parintelui, sa se închine. Nu era niciun preot cu noi, doar un cor de tineri seminaristi care cântau pricesne si “Hristos a Înviat”.
Minune la Manastirea Prislop, Arsenie Boca… by Tfmvideo
Eram, cred, la o saptamâna sau doua de la Pasti. În suflete salasluia înca bucuria Învierii. Oamenii înaintau în reculegere si tacere, ascultând glasurile ce intonau cântari asa de patrunzatoare. Mai aveam cam 14 metri pâna la mormântul parintelui, când vazduhul a fost sfâsiat de niste urlete sinistre. Sase barbati puternici aduceau o tânara fata demonizata, culcata pe spate, care se zbatea si urla: “Nu vreau la tine, Arsenie!”. Au reusit cu mare efort sa îi lipeasca capul de crucea Parintelui Arsenie Boca. Cu un glas nefiresc de gros, fata a urlat: “Lasa-ma, Arsenie, ma arde!”, o data tare, a doua oara mai slab, si a cazut apoi într-un somn profund. I-am vazut mai târziu chipul tânar si frumos, dormind linistit, pe tapsanul cu iarba din spatele cimitirului. Formula As