Prima consemnare stiintifica a fenomenului a fost facuta in 1859 de astronomul britanic Richard Carrington. Dar atunci, ca si in veacurile care au urmat, efectele furtunilor geomagnetice au fost destul de reduse, ele manifestandu-se mai ales prin spectaculoase aurore boreale, aparute chiar si la latitudini foarte mici. Pe masura insa ce oamenii au patruns in epoca telecomunicatiilor ei au devenit tot mai vulnerabili in fata acestui pericol.
Astazi, valurile de plasma ar putea distruge computere, sisteme de navigatie aeriana si feroviara, retele telefonice, linii de inalta tensiune. Iar posibilitatea ca o asemenea calamitate sa aiba loc este cu atat mai mare cu cat Soarele se apropie de cea mai activa perioada a lui, din ciclul natural de 11 ani. Exploziile care afecteaza suprafata solara ajung pe Pamant in doar cateva minute, perturband semnalele radio si distrugand componentele electronice. Magazin