Acesta este primul recensamânt dupa intrarea României în Uniunea Europeana, iar o noutate este ca de aceasta data nu vor fi luati în calcul cetatenii plecati mai mult de 12 luni din tara. Acest lucru ar putea duce în final la confirmarea estimarilor ca populatia României a scazut cu un numar de 2-3 milioane de locuitori, fapt care va avea implicatii în domenii precum sistemul educational sau medical, în calcularea ratei somajului, dar si a PIB-ului pe cap de locuitor. De asemenea, din punct de vedere politic, o scadere a populatiei va veni la pachet cu revizuirea calculelor care se raporteaza la numarul de locuitori, de exemplu cota de reprezentare, numar de mandate, numar de colegii.
Fiecare recenzor se va prezenta cu câte o serie de astfel de formulare la fiecare familie, însumând în total 106 întrebari.
Daca la primele 10 puncte se stabileste sexul, data nasterii si starea civila, urmatoarele întrebari acopera informatii precum localitatea nasterii, posibile resedinte în strainatate si cetatenia.
În sectiunea de caracteristici demografice, femeile au 3 întrebari adresate lor exclusiv, precum “anul casatoriei” sau “numarul copiilor nascuti vii”.
Urmeaza apoi cele 3 întrebari la care cetatenii au voie sa refuze sa raspunda, “etnia, limba materna si religia”, urmate de categoria de caracteristici educationale si cea de caracteristici economice.