Pe vremea când adresele de Yahoo aveau impresionanta capacitate de 6 mega, am observat ca toti prostii aveau e-mail, deci mi-am facut si eu o adresa. Aveam user ID (n.red. nume utilizator), parola (pe care o stia inclusiv ala care-mi construise adresa, eu nu m-am priceput s-o schimb), aveam si calculator 486 la serviciu, doar ca n-aveam cui sa scriu.
Timp de vreo saptamâna, stateam cu ochii-n ecran si asteptam e-mail-uri. Vazând ca nu primesc nimic, m-am indignat prin redactie, iar colegii de la DTP (n.red. – Departamentul de paginatie dintr-o redactie) m-au întrebat: pai ai dat cuiva adresa?
Cum Inbox-ul meu continea doar un mesaj de bun venit de la serverul Yahoo (cred ca i-am si raspuns ceva politicos lui Yahoo, daca-mi aduc bine aminte), m-am apucat sa scriu eu e-mail-uri, în speranta ca mi se va returna favorul. adevarul