Chemarea la manastire din partea lui Hristos e ceva de la care nu te poate opri nimic, afirma maica. Am întrebat-o despre prietena ei, fosta colega de facultate cu care a intrat în manastire.
“Nu mai este astazi aici. A plecat undeva în Spania, unde este casatorita a doua oara”, a povestit nu fara o unda de tristete în glas monahia Ecaterina. Ramasesem nedumerit. Cum statea treaba cu chemarea? Colega ratase, e adevarat, dar asta nu însemna ca îi lipsise chemarea. Dovada statea faptul ca nici în lume nu îi era prea bine. “Viata e ca GPS-ul cu care sunt prevazute multe din masinile de azi. Ai gresit drumul, Dumnezeu îti reconfigureaza traseul. Daca ai apucat pe un drum, aceasta este calea trasata de Dumnezeu pentru tine.
Dar adeseori noi nu respectam traseul si o luam pe coclauri. Ca sa ajungem din nou la Dumnezeu, trebuie stabilit alt itinerar. Exista mântuire, dar unii aleg suferinta, vor sa ocoleasca, sa mearga pe unde doresc ei. Iar Dumnezeu le spune: “Eu te ajut pe unde ai ales tu, dar era mai bine pe drumul aratat de Mine”.”
Am plecat de la Iezer cu bucurie si multumire în suflet ca maicile de acolo îsi împlinesc chemarea lor. Atunci când te tii de poala hainei lui Hristos, GPS-ul nu îti va indica niciodata reconfigurarea traseului. Lumina