Cei care se spovedesc fara pocainta se percep adesea a fi naturi logice, pe care emotia nu le poate determina sa greseasca, singurii vinovati de „imperfectiunile“ lor fiind ceilalti sau societatea.
Acestia, ceilalti, au ce au cu ei, altfel, ei ar vorbi cu toata lumea, nu ar avea nimic cu nimeni. Doar ceilalti sunt ilogici, emotionali, absurzi, se supara fara motiv, si înca cu anii nu ne mai vorbesc. Iata cum construim, pe nesimtite, un univers paralel fantastic, ce devine realitatea la care ne raportam.
Pacatosul nepocait, fara sa îsi dea seama, se vede pe sine ca pe o entitate care nu poate actiona decât corect, pentru ca actioneaza logic. În perceptia sa, ceilalti gresesc pentru ca sunt naturi diferite, emotionale, nu actioneaza logic, ca si când nici nu am avea cu totii o natura umana comuna. Mr. Spock, extraterestrul fara greseala, lipsit de orice emotie, condus exclusiv de logica în actiunile sale, din bine cunoscutul serial Star Trek, ilustreaza imaginea de sine a pacatosului nepocait. De observat: nu separam constient si conceptual aceste doua universuri, dar ne purtam ca si când realitatea chiar asa ar sta. lumina