Dar toata medicina si traditia veneau din urma, de la stramosi, si erau pastrate cu sfintenie. Si atunci, ca si acum, oamenii stiu ca, înainte, satul Subcetate facea parte, de fapt, dintr-o mare cetate dacica. Batrânii înca îsi amintesc de profesorul Florescu, cel ce îi ducea, când erau copii, pe dealurile din apropiere, sa sape dupa “urme stramosesti”, si care le explica mereu cum era vechea cetate a dacilor de pe locul numit, si astazi, Petris. Copiii erau încântati ca descopera sageti si caramizi cu însemne ciudate, si erau fascinati de poarta ce ducea sub pamânt, despre care profesorul de istorie le spunea ca e din lemn vechi de 2000 de ani. Profesorul Florescu fusese cel mai de încredere om al colonelului Zagorit din Ploiesti, care dupa 1918, venise sa faca prospectiuni militare la Subcetate, si descoperise terasele si ruinele unei adevarate citadele. Teoria lui de atunci, prezentata cu argumente solide, era ca adevarata Sarmizegetusa nu era cea din Muntii Orastiei, unde s-ar fi aflat doar templele, ci cea de pe vârful Petris, în apropiere de Hateg. Teoria sa nu a fost acceptata de oficialitatile comuniste, în frunte cu Constantin Daicoviciu, care deja începuse cercetarile în Muntii Orastiei. Ascult cu uimire înversunarea cu care batrânul Victor, fost elev al profesorului Florescu, îmi vorbeste despre cetatea de pe deal: “Eram cu profesorul Florescu, când s-a întâlnit cu Daicoviciu, la Costesti. Daicoviciu era mare, si la Cluj, si în partid, da’ profesorul avea argumente, si la limbajul grosolan al lui Daicoviciu, i-a raspuns la fel. Avea actele lui Zagorit, masuratorile lui, plus descoperirile noastre, ale elevilor. Acolo sus este o cetate cu ziduri groase, din pamânt ars, cum numai dacii stiau sa faca! Era si logic ca cetatea lor principala sa fie aici, cu acces usor la drumurile ce veneau dinspre Poiana Rusca, Valea Jiului si Caransebes.
Era logic ca o adevarata capitala nu se putea face în creierii muntilor cu un acces dificil chiar si în ziua de azi, ci aici, unde erau apa si teren de cultivat si acces usor. Celebra apa Sargetia e Streiul, care se întâlneste aici cu înca doua ape, Galbena si Râul Mare. În acest râu au gasit austriecii comoara lui Decebal, tezaurul ascuns. Nu stim de ce nici atunci, nici acum, nimeni nu vine sa studieze macar locul, sa îl cerceteze si sa spuna adevarul.”
Batrânul are dreptate. Argumentele profesorului Florescu si ale lui Constantin Zagorit, geograf militar, cu pregatire de exceptie, au fost luate initial în serios de profesorul lui Daicoviciu, D. M. Teodorescu, care a murit în mod ciudat, în timpul cercetarilor arheologice din Muntii Orastiei, muscat de o vipera cu corn. Odata cu moartea acestuia, au cazut în uitare si argumentele colonelului, desi înca din timpul vietii, el le-a strâns în doua carti, una dintre ele chiar ca un contra-argument la teoriile lui Daicoviciu. Nu toti oamenii din Subcetate stiu aceste lucruri, dar fiecare dintre ei stie ca au o radacina adânca si curata în aceste pamânturi. Poate e intuitia lor, de tarani simpli, poate este traditia, care i-a învatat de unde vin, poate este, de fapt, viata lor traita cu greu si amar, în care trecutul se simte, asezat în straturi în sufletele lor, de unde adevarul e ca si lumina: îl stiu si nu au nevoie sa îl explice. formula as