In timp ce studia in Statele Unite, Schrems si-a dat seama ca americanii ignora legislatia europeana privind dreptul la viata privata si, fiind ultilizator Facebook din 2008, a cerut companiei, in baza legislatiei europene, accesul la baza sa de date. A fost socat sa primeasca 1.200 de pagini de informatii private, stocate in serverele Facebook (de la fotografii, la conversatii private si postari publice!), informatii pe care le-a publicat ulterior pe site-ul Europa vs Facebook.
A facut nenumarate reclamatii, iar in 2012 Facebook a fost nevoita sa stearga, tot datorita prevederilor legislatiei europene, o serie de date din serverele sale si sa reseteze programul prin care era realizata amprenta faciala a lui Max Schrems (optiune care exista pentru fiecare dintre utilizatorii Facebook si care se activeaza atat in motorul de publicare a memoriilor – vezi pozele sau postarile prin care Facebook ne aminteste ce am facut intr-o anumita zi dintr-un anumit an, dar si atunci cand ne recuperam un cont piratat sau cand nu ne mai amintim parola). ziare