Multi dintre cei ajunsi în acesti munti vorbesc despre o “energie” speciala a locului, greu de definit, care nu te lasa sa obosesti, chiar daca ai urcat muntele, îti da o senzatie de odihna sau de imponderabilitate. Parte din spectacolul naturii sunt si trovantii sau pietrele vii, niste creaturi ciudate, din piatra. În pofida numeroaselor cercetari, oamenii de stiinta nu au reusit sa descopere misterul formarii lor, asa ca ele ramân învaluite în legendele populare. Întocmai ca Sfinxul sau Babele din Bucegi, trovantii au forme clare si ti-e greu sa le consideri întâmplatoare, mai ales ca unele seamana cu niste nave spatiale, uriase antene parabolice sau fiinte supradimensionate. Dar poate si mai spectaculos decât trovantii este Focul Viu, niste flacari ce ies pur si simplu la suprafata pamântului si nu se sting niciodata. Sunt multe lucruri de descoperit, întreaga zona este împânzita de stânci misterioase, multe dintre ele cu înscrisuri vechi, foarte asemanatoare cu cele de la Tartaria. La toate astea se adauga poienile de basm, potecile ce te duc pâna în vârful muntilor si, nu în ultimul rând, oamenii locului, plini de povesti.
Muntii Buzaului au fost foarte importanti pentru crestini, atât pentru formarea elitelor, cât si pentru raspândirea credintei. Nu întâmplator, aici a ajuns Audius din Mesopotamia sau Sava Gotul, nepotul lui Vasile cel Mare, martirizat în 372 în apa Buzaului. Trupul neînsufletit al sfântului, abandonat pe malul râului, a fost îngropat de credinciosii crestini. La cererea Sf. Vasile cel Mare, în 375, moastele Sfântului Sava au fost trimise în Capadocia. Sf. Sava a devenit ocrotitorul Buzaului si este celebrat pe 12 aprilie. Aflându-se la rascruce de drumuri, Carpatii de Curbura au fost, în chip firesc, în calea multor calatori straini, care i-au vizitat din cele mai vechi timpuri si ne-au lasat marturii pretioase. Aici au ucenicit personalitati bisericesti ca Vasile de la Poiana Marului si Paisie Velicicovschi, înnoitorul monahismului, care a gasit în Mânastirea Cârnu loc de profunda rugaciune. Intensa traire duhovniceasca si multitudinea sihastriilor din Muntii Buzaului au facut ca aceasta zona sa fie numita “Athosul Românesc”. formula as