Enigmele din Muntii Buzaului

Multi dintre cei ajunsi în acesti munti vorbesc despre o “energie” speciala a locului, greu de definit, care nu te lasa sa obosesti, chiar daca ai urcat mun­tele, îti da o senzatie de odih­na sau de impon­de­rabilitate. Parte din spectacolul naturii sunt si trovantii sau pietrele vii, niste creaturi ciu­da­te, din piatra. În po­fida numeroaselor cer­cetari, oamenii de stiin­ta nu au reusit sa des­copere misterul forma­rii lor, asa ca ele ramân învaluite în le­gendele populare. În­toc­mai ca Sfinxul sau Babele din Bucegi, trovantii au forme clare si ti-e greu sa le con­sideri întâm­platoare, mai ales ca unele sea­mana cu niste nave spa­tiale, uriase an­tene parabolice sau fiinte supradimen­sio­nate. Dar poate si mai spec­ta­culos decât tro­vantii este Focul Viu, niste flacari ce ies pur si sim­plu la suprafata pa­mântului si nu se sting niciodata. Sunt multe lucruri de desco­perit, în­treaga zona este împânzita de stânci mis­terioase, multe din­tre ele cu înscrisuri vechi, foarte ase­manatoare cu cele de la Tartaria. La toate astea se adauga poienile de basm, pote­cile ce te duc pâna în vârful muntilor si, nu în ulti­mul rând, oamenii locului, plini de povesti.

alunis

Muntii Buzaului au fost foarte importanti pen­tru crestini, atât pentru formarea elitelor, cât si pentru raspândirea credintei. Nu întâm­plator, aici a ajuns Audius din Mesopotamia sau Sava Gotul, nepotul lui Vasile cel Mare, martirizat în 372 în apa Buzaului. Tru­pul neînsufletit al sfântului, aban­donat pe malul râului, a fost îngropat de credinciosii crestini. La cererea Sf. Vasile cel Mare, în 375, moastele Sfântului Sava au fost trimise în Capadocia. Sf. Sava a devenit ocrotitorul Buzaului si este celebrat pe 12 aprilie. Aflându-se la rascruce de drumuri, Carpatii de Curbura au fost, în chip firesc, în calea multor calatori straini, care i-au vizitat din cele mai vechi timpuri si ne-au lasat marturii pretioase. Aici au ucenicit personalitati bise­ricesti ca Vasile de la Poiana Marului si Paisie Velici­covschi, înnoitorul monahis­mului, care a gasit în Mâ­nastirea Cârnu loc de pro­funda rugaciune. Intensa traire duhovniceasca si mul­titudinea sihastriilor din Muntii Buzaului au facut ca aceasta zona sa fie numita “Athosul Românesc”. formula as

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *