Una dintre redutele transilvane ale dreptei credinte este Manastirea Prislop, din Tara Hategului, cunoscuta astazi mai ales pentru vietuirea parintelui Arsenie Boca, în anii â50 ai secolului trecut, si prin mormântul sau, care se afla în cimitirul acestui asezamânt. Dupa traditie, Cuviosul Nicodim de la Tismana este ctitorul acestui asezamânt, din apropierea cetatii Hunedoarei, dupa cum izvoarele istorice indica chiar prezenta lui la Prislop. La vremea ridicarii asezamântului de la Prislop, Hunedoara reprezenta un important reper militar care sustinea cruciada târzie declansata spre sfârsitul secolului al XIV-lea de catolicii prea dornici de a-si impune stapânirea militara si spirituala în spatiul fostului Imperiu Bizantin, ocupat de acum de armatele turcilor.
Manastirea Prislop – Arsenie Boca
Situatia manastirii de la Prislop se va fi înrautatit odata cu lupta spirituala de amploare începuta de trimisii papali Ioan de Capistrano, dupa 1453, si, mai apoi, de Nicolae de Ignatiu, în 1483, în partile Poloniei si Ungariei în vederea constituirii primelor comunitati greco-catolice. Un alt moment de mare încercare a asezamântului de la Prislop a fost la mijlocul secolului al XVI-lea, în timpul luptelor pentru impunerea protestantismului în Transilvania. De altfel, spre 1564, manastirea era în ruina, atunci când Doamna Zamfira, fiica domnitorului Moise al Tarii Românesti, care fusese casatorita de patru ori cu principi transilvani, hotaraste zidirea din temelie a asezamântului. Lumina