Se naste azi un nou tip de telepatie?

E clar ca telepatia de tipul “tocmai ma gândeam la tine si ai sunat”, sau “ce coincidenta ca te vad aici, ieri am povestit cuiva de tine” pare banala si este atât de raspândita, încât nici nu o mai luam în seama, confun­dân­du-se cu simpla ten­dinta a mintii umane de a crea legaturi între lu­cruri si întâmplari. În ultima vreme, însa (oare de ce?), apar tot mai des cazuri de te­lepatie totala (numita “hard”), atât printre oa­menii perfect sana­tosi mintal, cât si în zone civilizate hiper-ur­banizate. Pe unii dintre ei îi întâlnim în viata noastra de zi cu zi. Cei constienti de abilitatile lor “paranormale” fac tot posibilul sa ramâna ano­nimi, si nu este greu de în­teles de ce. În pofida valului de întâmplari miracu­loa­se, trâmbitate în mass-media, si în ciuda mediu­mu­rilor care-si promoveaza talen­tele în cadrul celor mai de succes afaceri posibile, ei sunt o realitate. Însa nu au spatiul si întelegerea necesara pentru a-si face cunoscut “secretul”. Din când în când, un caz de copil autist savant, ca cel pe care îl prezentam în con­tinuare, face furori în presa, dupa care se scu­funda în anonimat sau devine doar un personaj ex­ploatat de circul internautic. “Cazul Nandana” a fost popularizat anul trecut de cel mai citit ziar de limba engleza din Dubai, si cercetatorii îl plaseaza “dincolo de orice îndoiala posibila”.

Nandana Un­ni­krishnan este o fetita indiana de 10 ani, care su­fera de au­tism, diag­nos­ticat pe când avea un an si jumatate. În ciu­da tuturor di­­fi­cul­tatilor de co­­mu­nicare, a­ceas­ta de­re­glare psihica (au­tis­mul) aduce de mul­te ori cu sine ca­pa­citati mintale ex­traor­di­na­re (de cal­cul sau me­mo­riza­re), dar ni­cio­da­ta ma­­nifestate atât de “miraculos” ca în ca­zul Nan­da­nei, ca­re este o te­le­pata de­savârsita a mintii mamei ei. La un moment dat, pa­rin­tii Nandanei au ob­­ser­vat “coin­ci­dente prea mari” între re­actiile fetei si gân­du­rile mamei.
“Ma simteam de-a dreptul ciudat când venea la mine si-mi cerea exact mâncarea pe care ma gân­deam sa o prepar”, relateaza mama ei. “La fel, daca eu si sotul meu decideam sa o luam undeva în oras, în­cepea sa se pregateasca fara sa-i fi spus înca. Si tot asa.”
Sandhya Unnikrishnan nu este o mama obisnuita a unui copil cu nevoi speciale. Dupa ce s-a obisnuit cu ideea ca Nandana are o problema pe viata, a facut niste cursuri de sustinere si dezvoltare a persoanelor cu autism, la Universitatea din Bangalore, si a de­ve­nit însotitorul calificat al fiicei ei. formula as