Putini sunt cei ce nu au auzit despre marele Sfant al Greciei, vindecator de cancer si doctor fara de arginti, Sfantul Nectarie din Egina.
Sfantul Nectarie nu este doar un sfant facator de minuni. Nu este doar un doctor fara de arginti. Este si un dascal al celor care vor sa fie izbaviti de necazuri. Este un dascal al rugaciunii, un frate mai mare care vrea sa mergem pe drumul batatorit pe care au mers si altii inaintea noastra.
Sf. Nectarie s-a nascut in oraselul Silivria din Tracia, de pe actualul teritoriu al Turciei, la 1 octombrie 1846 intr-o familie sarmana cu multi copii. La varsta de 14 ani se indreapta catre Constantinopol, unde munceste din greu pentru hrana. Smerenia si curatenia lui sufleteasca, credinta si dragostea pentru Hristos, se reflecta in scrisoarea pe care tanarul Anastasie, mai tarziu Sfantul Nectarie, o trimite Mantuitorului.
“Domnul Temistocle vindea tablouri, rame si maruntisuri în pravalioara lui din Constantinopol. îsi iubea mult familia si se chinuia sa-si vînda „nimicurile”, ca sa poata satura cele cinci guri flamînde. Deschidea pravalia dis-de-dimineata, îsi facea semnul crucii privind spre biserica Sfînta Sofia, atîrna ramele în cuie pe peretii din afara, lînga usa magazinasului, stergea praful care se aseza din gros pe picturi – pravalioara se gasea pe o straduta strimta, nepietruita – si asa îsi astepta clientii. Domnul Temistocle era un om bun, dintre cei care simt durerea celuilalt. Cînd intra vreun scolarei sa ia o bomboana, omul gîndea în sinea lui: „Saracutul, este galben ca ceara. Cine stie ce manînca…” Cunostea bine fata saraciei, dupa cum cunostea si sufletul omului, cu bunele si cu relele sale. Dintre toti copilasii de prin vecini, cel mai mult tinea la un baietel blînd si cuviincios, pe nume Anastasis, care traia singur-singurel într-o camaruta, peste drum de casa lui. Bietul de el, cu noaptea în cap pleca si cu noaptea în cap se întorcea. Dupa fata-i trasa si dupa hainutele si ghetutele rupte, usor puteai sa vezi ca de-abia daca avea ce sa manînce.
Sfantul Nectarie din Eghina by Tfmvideo
Iosif D. Agapitos – Sfântul Nectarie, sfântul iubirii într-o dimineata de iarna, domnul Temistocle se îndrepta spre pravalioara. Era frig si zloata si mergea strîngîndu-si pe el paltonul, cînd deodata îl vede pe micul Anastasis apropiindu-se pe trotuarul celalalt. -Unde te duci, Anastasis? Ai alt drum astazi? Nu te duci la lucru? Mai baietelule, o sa racesti. Nu esti îmbracat gros. -Ma duc la posta sa duc niste scrisori. -Da-mi-le mie, tot trec eu acum pe la posta. Hai, fugi înapoi la lucru, ca o sa racesti afara. – Va multumesc mult, domnule, spuse micutul dîrdîind de frig. Ce-i veni domnului Temistocle, ca se uita pentru cine sunt scrisorile. Una era pentru un negustor, alta pentru o fabrica de tutun, a treia era… CATRE DOMNUL NOSTRU IISUS HRISTOS, ÎN CER. Se opri locului si începu sa zîmbeasca. – Saracul baietel! Ia sa vad ce cere. Deschise scrisoarea si citi: “Hristoase al meu, Hainele mi s-au rupt, pantofii mi s-au stricat si mi-e frig. Din ce-mi da stapînul nu-mi ajunge nici de mîncare. Nam reusit sa trimit aproape nimic mamei mele, care este saraca. Ce ma fac acum? Cum ies eu din iarna, Doamne? Ajuta-ma! Ma închin Tie. Robul Tau, Anastasis.” – Comoara scumpa… spuse domnul Temistocle si pleca spre casa. Pregati un pachet cu haine calduroase de iarna – flanelute, un palton, pantofi, sosete de-ale copiilor lui – si se duse apoi la posta. Peste doua zile, îl si vazu îmbracat în hainele calduroase. îi veneau numai bine. Ochii copilului straluceau
Iosif D. Agapitos – Sfântul Nectarie, sfântul iubirii de bucurie. Ba luase pe chip si o raza de lumina tainica; caci cine poate sti cîte nu si-au spus seara la rugaciune Domnul si micutul Sau rob!… Domnul Temistocle s-a bucurat mult vazîndu-1 fericit pe baietel. Nu avea însa cum sa-i treaca atunci prin gînd ca Anastasis va ajunge cîndva Sfîntul Nectarie, facatorul de minuni… De unde sa fi putut banui…”
Casa Sfantului Nectarie din Egina
Sfantul Nectarie a ramas in inimile crestinilor ca unul dintre marii eroi care au dus crucea suferintei. Prigonit ca episcop de catre alti slujitori ai altarului, el a ramas cu aceeasi inima tanara, cu aceeasi inima plina de nadejde in Dumnezeu: suferintele nu l-au ocolit pana la sfarsitul vietii. Insa, cu rabdare le-a biruit pe toate. Si mucenicia nesangeroasa a suferintei l-a transformat intr-un stalp al Bisericii, l-a transformat intr-un prieten si intr-un ajutor al tuturor credinciosilor care poarta crucea suferintei.
Casa Sfantului Nectarie din Egina
Cu scuzele de rigoare, nu toate fotografiile sunt foarte reusite, va pot spune ca drumul lung pana in insula Egina a meritat. Biserica mare are schele pentru pictorii ce zugravesc fresca din biserica mare, credinciosii stau la coada sa isi aduca omagiul lor sau sa se roage pentru cei dragi la sfintele moaste, si Sfantul Nectarie nu intarzie sa ne ajute. Parte din moastele sfinte se gasesc inbiserica mare iar capul Sfantului Nectarie sunt sus, unde se ajunge urcand niste scari in spirala. In fotografii apar si cateva maicute care l-au ajutat candva pe Sfant. Din pacate nu am putut face fotografii in micul locas ce adaposteste capul Sfantului Nectarie insa cat de curand voi atasa un video pentru cei ce il iubesc pe Sfantul Nectarie si nu au ajuns inca acolo. Locul este incarcat de o puternica energie spirituala si, ceea ce simte fiecare este unic, nu poate fi redat in cuvinte simple.
Moastele Sfantului Nectarie( se poate observa o parte din mana, fresca, etc) din biserica mare din Egina
Am observat ca foarte multi dintre cei ce sarutau sfintele moaste aveau lacrimi in ochi, de bucurie, de multumire, de ruga. Se spune ca cei ce pleaca urechea pe mormantul de marmura ce a adapostit trupul Sfantului Nectarie inca ii aud inima cum bate. Turisti, credinciosi, curiosi, cu totii se inchina cu evlavie la sfintele moaste, viziteaza casa unde a locuit Sfantul Nectarie si cauta sa ia cu ei o parte din magia locului – iconite, ulei de la candela, cruciulite, aghiazma, etc. Casa unde a locuit Sfantul Nectarie este simpla, se pot vedea foarte multe icoane pe pereti, ulcica de apa, patul ce are o pictura cu flori, diverse carti si obiecte ce au apartinut acestui om atat de iubit de Dumnezeu. Sa nu uitam ca Sfantul Nectarie a facut si face inca multe minuni si pentru noi romanii, si chiar daca nu avem destula credinta el tot iubeste Romania. Ne iubeste pe toti, cu bune si rele si chiar daca nu suntem vrednici putem sa ii dam o sansa sa isi arate dragostea pentru fiecare dintre noi. Eu am primit ajutorul Sfantului Nectarie mai repede decat ma asteptam si am convingerea ca bunatatea lui si puterea ce i-a fost data ne poate ajuta pe toti.
Moastele Sfantului Nectarie
In scurt timp voi atasa si un filmulet cu locuinta Sfantului Nectarie, fresca de pe peretii unde se afla sfintele moaste, etc. Ca o ciudatenie, cel putin pentru mine a fost sfesnicul plin cu boabe de grau unde se aprind lumanari. Poate ca exista mai multe insa eu am vazut doar unul, in locasul unde se afla capul Sfantului Nectarie. Acolo este plin de candele, sunt cateva sute, insa din pacate nu am putut face fotografii. In imagini apare o maicuta ce poarta in maini o tava de argint cu moastele sfantului, este Capul parintelui Nectarie. Este o fotografie alb negru ce se gaseste inramata in camera.