Sarbatoarea Nasterii Domnului este semnul iubirii supreme, ce leaga înca o data cerul de pamânt. În aceasta zi întreaga crestinatate priveste din nou spre ieslea din Betleem si se lasa condusa de puritatea si inocenta Pruncului din staul.
Vestea nasterii Domnului a fost adusa pe Pamânt de Îngerul Gavril, care a poposit într-o cetate din Galileea, numita Nazaret „la o fecioara logodita cu un barbat, pe nume Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria”.
Îngerul i -a zis femeii: ,,Nu te teme, Marie; caci ai capatat îndurare înaintea lui Dumnezeu. Si iata ca vei ramânea însarcinata, si vei naste un fiu, caruia îi vei pune numele Iisus. El va fi mare, si va fi chemat Fiul Celui Prea Înalt; si Domnul Dumnezeu îi va da scaunul de domnie al tatalui Sau David. Va împarati peste casa lui Iacov în veci, si Împaratia Lui nu va avea sfârsit” (Luca 1, 26-35). ant3