In lume sunt cateva mii de oameni care nu manaca si nu beau nimic. Sunt denumiti autotrofi.
Zinaida Baranova era o femeie obisnuita pana cand un necaz avea sa ii schimbe viata total. Fiul ei a decedat la varsta de 18 ani intr-un accident de masina si femeia a intrat intr-o depresie severa care i-a deteriorat starea de sanatate. Medicii s-au declarat neputinciosi in fata numeroaselor probleme cardiace, dificultati in respiratie, locomotorii, etc. Femeia aproape ca orbise cand agonizand intre viata si moarte, a hotarat ca trebuie sa faca ceva.
In 1990 Zinaida a pornit in cautarea unor metode alternative de tratament care sa ii redea starea de sanatate. A inceput treptat sa urmeze tehnica lui Porfiri Ivanov, prin bai la copca, mers prin zapada, post si multa rugaciune.
“În teribila iarna a anilor 1942-1943, armatele germane, conduse de feldmaresalul Friedrich Ernst Paulus, ocupasera deja mare parte din teritoriul Uniunii Sovietice, inclusiv regiunea Rostov, acolo unde locuia Porfiri Ivanov. Datorita faptului ca fusese trecut în dosarele medicale ca fiind bolnav psihic, Ivanov nu era, ca orice vajnic barbat sovietic, pe front. El umbla nestingherit pe ulitele orasului aproape pustiu, dezbracat pâna la brâu si descult. Desigur, pentru soldatii germani, care suportau cu greu cumplita iarna ruseasca, o asemenea aparitie era de-a dreptul înspaimântatoare. În scurt timp, el a devenit obiect de studiu pentru cadrele medicale naziste, care l-au supus unor teste de-a dreptul inumane. L-au îngropat în zapada, timp de câteva ore, apoi l-au dezbracat complet si l-au plimbat pe motocicleta cu o viteza foarte mare. La toate experimentele, Ivanov a rezistat eroic, fara sa se îmbolnaveasca. Se spune ca feldmaresalul Paulus ar fi aflat despre neobisnuitul „om al gerurilor” si ar fi emis un ordin conform caruia Ivanov putea sa circule liber pe teritoriul aflat sub ocupatie germana. De-a lungul anilor, pâna când a murit, Porfiri Ivanov a luptat neîncetat pentru ca teoria sa de armonizare cu natura si practicile de însanatosire cu ajutorul frigului sa fie cunoscute în întreaga Rusie. Abia în 1982, când în cunoscuta revista „Ogoniok” a aparut un articol despre el, intitulat „Un experiment de jumatate de secol”, restrictiile au fost ridicate si lui Ivanov i s-a permis sa practice metoda legal. A murit în 1983, la vârsta de 85 de ani, lasând în urma un numar incredibil de discipoli care-i urmeaza si în prezent sfaturile si metoda. Astazi, este considerat de catre unii un adevarat învatator, un om cu puteri exceptionale, iar metoda sa a devenit un stil de viata.” Sursa
Porfiri Ivanov – metoda vindecarii prin frig – I
Ivanov reusea sa nu manance si sa nu bea nimic timp de 100 de zile. Nascut intr-o familie saraca Porfiri se intreba de ce mor oamenii, deoarece el se temea de trecerea in nefiinta. Fiind bolnav de cancer a descoperit terapia cu apa rece care l-a vindecat.
Dupa 35 de ani de intrebari, Porfiri Ivanov si-a dat seama ca suferinta oamenilor se datoreaza fricii! ( La o evaluare rapida vom observa ca toata viata omului este condusa de frica. Tot timpul oamenii traiesc cu teama (frica, groaza, etc) sa nu piarda pe cineva drag, sa nu fie jignit, sa nu faca rau, sa nu isi piarda locul de munca, sa nu fie mintit, iubit, ucis, jecmanit, refuzat, barfit, etc. Culmea este ca Dumnezeu ne-a indemnat sa nu ne fie frica. Sa nu sarim in extrema cealalta deoarece exista o libertate individuala care este permisa pana cand o incalca pe a celuilalt. Se numeste bun simt sau cei 7 ani de acasa.)
Omul doreste sa supuna mereu natura, considera Porfiri. Ca sa putem supravietui, noi ar trebui sa fim in comuniune cu natura. Exista trei elemente care contin tot ce avem nevoie era el de parere – apa, aer si pamant. Frica si egocentrismul ar trebui schimbate cu iubirea si increderea, acceptarea conditiilor naturale.
El si-a desavarsit metoda treptat, in timp, scotand intai o haina, apoi doua, etc. Si-a testat teoria petrecand nopti afara in timpul iernii sau umbland dezbracat prin zapada. Avea organismul deja adaptat la frig. Baia in apa rece produce un soc organismului si socul stimuleaza celulele nervoase. Tratamentul lui a fost adoptat la nivel mondial. Porfiri Ivanov a lasat in urma lui peste 100 de carti fiind un exemplu viu al metodelor sale de tratament.
Sa revenim acum la Zinaida Baranova. A urmat metodele de curatare ale organismului Malakhov si Semenova dupa care a inceput sa mearga pe jos prin zapada, sa faca bai reci, facea drumuri lungi pe jos, folosea abstinenta de la mancare, etc. Cu timpul sanatatea ei s-a imbunatatit spre uimirea medicilor care au consultat-o. A incercat diverse diete vegetariene si timp de 40 de zile s-a hranit cu ceai cu miere, lapte de soia, si ciorbe de legume. In primele doua saptamani a slabit zilnic cu jumatate de kilogram. Dupa aceea greutatea femeii s-a stabilizat undeva la 70 de kilograme.
” Zinaida s-a supus testarii sub supraveghere medicala. Cercetatorii de la Institutul Bauman au constatat ca varsta biologica a femeii pare a fi de 20 de ani, desi e trecuta de 65. Explicatia: ea nu consuma hrana solida de peste patru ani. “Organele ei parca s-au regenerat”, a constatat profesorul Spiridonov. Inainte de a renunta la mancare, avea chiar si o boala cronica, la stomac, plus diverse simptome specifice varstei. Acum nu mai are nimic. Nu i-a fost usor sa se adapteze la dieta cu aer. A suferit de epuizare, avea crampe si gura uscata. Starea de bine a inceput sa se instaleze dupa o luna.
Biologii sustin ca orice organism viu are nevoie de energie ca sa supravietuiasca. Plantele, prin fotosinteza, proceseaza energia solara. Mai sunt organisme care isi procura energia din anumite reactii chimice proprii, dar ambele procese necesita enzime sofisticate. Omul nu are asemenea enzime, deci ar trebui sa nu supravietuiasca fara mancare. Totusi, peste 3000 de oameni dovedesc contrariul!” sursa
In martie 2000 in timpul Postului Mare se intreba daca renuntarea la mancare curata intestinele. Aeliminat lichidele, a trecut prin diverse stari de rau, convulsii, era extenuata din punct de vedere fizic si abia putea urca scarile, etc dar cu o vointa de inviat, Zinaida a reusit sa invinga organismul. Si-a dorit din tot sufletul sa reuseasca si mers mai departe pana cand a revenit la o stare normala. In ultimii ani ea nu mai bea si nu mai mananca nimic. Greutatea ei este stabila la aproximativ 73 de kilograme.
Dupa depresia severa pe care a suferit-o in urma pierderii baiatului, Zinaida s-a mutat intr-un sat , langa poalele muntilor Caucaz. Acolo se ocupa de cultivarea florilor. A invatat sa iubeasca natura sa creeze fuziunea dintre sufletul ei, trup si mediul inconjurator. A citit de cateva ori Evanghelia, incercand sa inteleaga conceptul de Dumnezeu. A folosit si alte metode de meditie si a inceput sa citeasca literatura spirituala. Zinaida si-a dat seama ca Dumnezeu este energie.
Medicul Alexander Kliuev crede ca organismul uman poatre “recicla” energia.
Materialul nu poate fi preluat fara acordul nostru.
