Continuare articolului DC Dulcan – Suntem facuti dintr-o lumina alba, stralucitoare
Pentru cei ce nu stiu sau au uitat, sa reamintim inainte de toate ce este fotonul: Fotonul, numit si cuanta de lumina, este particula elementara responsabila pentru toate fenomenele electromagnetice.
Cuvîntul foton a fost creat în 1926 de fizicianul american Gilbert Lewis, pornind de la cuvîntul grecesc phos, care înseamna lumina. Fotonii participa la interactiunile electromagnetice; toate formele de lumina (nu numai cea vizibila) se compun din fotoni. Masa de repaus a fotonului este zero; astfel, în absenta oricarei interactiuni viteza fotonului (viteza luminii, c) este aceeasi în toate sistemele de referinta. Cînd este absorbit fotonul transmite materiei energia, impulsul si momentul sau cinetic. Ca toate particulele elementare fotonii au atît proprietati de corpuscul cît si de unda — prezinta dualismul unda-corpuscul —, în general considerîndu-se ca în momentul interactiunii cu materia fotonii se comporta preponderent ca particule, iar în timpul propagarii libere se comporta ca unde. Aceasta problema a fost discutata si de Newton si contemporanii sai.
Daca sunt un tip de cultura si stiu dar nu alpic ceea ce stiu este zero, spune dl Dulcan.
La inceput a fost lumina. Lumina din care suntem noi facuti nu este lumina din lumea de dincolo. Acea lumina este asemanatoarei celei ce apare de Paste la Ierusalim, o lumina alba, stralucitoare, este o lumina vie.
Ce importanta are discutia despre lumina? Are, deoarece atunci cand stimez pe cineva ii trimit lumina.
Atunci cand te gandesti la cineva drag, iubit/a, mama, copil, prieten, etc ii trimiti lumina. Acest lucru se poate verifica cu un aparat de masurare a intensitatii fotonilor.
Noi toti emitem lumina care are o importanta extraordinara. In momentul in care ne imbolnavim emisia de fotoni este din ce in ce mai redusa.
“Cancerul stinge lumanarea.”
Poate ca aici ar fi bine sa ne reamintim ceva: Parintele Arsenie Boca spunea ca – Un suflet trist este un suflet cu luminile stinse.
O alta maturie despre lumina de care vorbeste dl Dulcan gasim si in carti:
Intr-o zi, plecând de la chilia batrânului, mi-am amintit la poarta ceva care ma framânta.
– Parinte, yoghinul acesta, Niranjan, scotea o lumina!… i-am spus.
– Ce lumina?
– Uite, asa cum sedeam toti adunati în jurul sau, deodata a iesit din trupul lui si ne-a învaluit pe toti o lumina aurie, ca o sfera care se marea continuu. Apoi am simtit cum ma transform cu totul, cum mi se schimba mintea. Ce lumina era aceea?
Parintele si-a ridicat mâna cu un gest suav, si mi-a pus-o pe cap fara sa spuna nimic…
O lumina s-a raspândit pretutindeni, umplând toata curtea. Oriunde priveam în jurul meu, vedeam aceasta lumina. Batrânul era izvorul din care ea se revarsa. în ciuda intensitatii ei, ochii nu ma dureau; era imateriala si nespus de dulce. Nu ma saturam privind-o. Desi avea însusiri cu totul supranaturale, nu simteam uimire, ci ma bucuram de ea în chipul cel mai firesc. Eram îmbatat de aceasta lumina pe care o absorbeam cu întreaga mea fiinta, în acelasi timp, mintea îmi ramasese complet lucida, receptiva la toate elementele din mediul înconjurator. De altfel, cele cinci simturi functionau normal, cu singura deosebire ca li se adaugase unul nou: „vederea duhovniceasca“.
Imi amintesc ca era miezul zilei, cu un soare arzator. însa stralucirea luminii imateriale a parintelui Paisie eclipsa pur si simplu lumina soarelui, covârsind-o cu mult în intensitate. Mi-e greu sa estimez durata acestui fenomen. Cert este ca, dupa o vreme, m-am pomenit pasind pe cararea catre Manastirea Kutlumusi. Nu-mi aduc aminte exact ce s-a întâmplat între timp. Eram profund schimbat când am ajuns la manastire. Calugarii au remarcat imediat acest lucru.
***
Sufletul omului se îndumnezeieste si dobândeste prin har însusirile pe care Dumnezeu le are prin fire: nemurire, lumina, slava, cunoastere a trecutului si a viitorului, stapânire asupra materiei, si multe altele.
Lumina lui Hristos care salasluieste în sufletul unui astfel de om este atât de intensa încât se manifesta vizibil si la nivelul trupului, fâcându-1 sa straluceasca – în sens literal. Când omul acesta doreste, din ratiuni pe care el le cunoaste, descopera slava sufletului sau si altor persoane cu care intra în contact, asa precum Hristos le-a descoperit dumnezeirea Sa celor trei ucenici ai Sai pe Muntele Tabor: Iisus a luat cu Sine pe Petru, pe Iacob, pe Ioan, fratele lui, si i-a dus într-un munte înalt, de o parte. Si s-a schimbat la fata înaintea lor, si a stralucit fata lui ca soarele, iar vesmintele Lui s-au facut albe ca lumina… (Matei 17, 1-2).
***
Plin de uimire, l-am vazut învaluit într-o lumina imateriala. O lumina asemanatoare celei pe care o raspândea batrânul Paisie, doar ca era mai mica în dimensiune si intensitate. Stralucitoare, translucida, suava, emanând bucurie. Era harul care se revarsa din el si îi atragea ca un magnet pe copii. Mi se confirma definitiv ca Mos Ilie era un om duhovnicesc, care îsi ascundea marea lucrare launtrica sub acoperamântul nebuniei, spre a fugi de laudele si cinstirea oamenilor, de slava desarta; îl iubea pe Dumnezeu într-o asemenea masura încât renuntase de buna voie la toate desfatarile acestei lumi.
M-am apropiat de el cu bucurie si cu familiaritatea pe care mi-o inspira harul.
– Sanatate, Mos Ilie! i-am strigat.
Si-a ridicat surprins capul. A recunoscut într-o clipita binecuvântarea batrânului Paisie care era asupra mea si m-a privit cu intensitate si nedumerire.
– Parintele Paisie m-a facut astfel, ieri seara, i-am spus.
– Da! Acesta ne întrece pe toti.
Am stat apoi putin de vorba. La un moment dat i-am zis:
– Mos Ilie, te vad stralucind. Izvoraste o lumina dinlauntrul tau.
N-a spus nimic. Si-a plecat capul stânjenit, rusinat. La scurt timp ne-am despartit, si mi-am continuat plimbarea.( Marii initiati ai Indiei si parintele Paisie )
Sa revenim dupa aceaste scurte relatari despre lumina la dl DC Dulcan.
Boala ne aduce intuneric, nu mai emitem lumina.
Daca gandim cu ura, furie, dorinta de razbunare, etc tot intunericul cade peste acest popor care tace si tot tace.
Orice gand negativ, orice sentiment, traire negativa inseamna intuneric.
Dumnezeu inseamna prin excelenta lumina, o lumina alba, alba si stralucitoare.( mai multe despre Lumina necreata gasiti si aici )
Dumnezeu este iubire. Toti cei care “vin de acolo” vorbesc despre o iubire coplesitoare. Ei spun ca niciodata pe Pamant nu au simtit aceasta iubire puternica.
Incalcarea Legii Morale care sta la baza Universurului produce modificari in structura ADN a individului. Tot ce este negativ strange ADN-ul.
Gandirea negativa strange ADN-ul si pastreaza toate elementele patologice.
Iisus vorbeste de iubire si iertare, astfel incat sa uitam supararea si sa nu ne “imbolnavim de inima rea cum spuneau batranii nostri” n.r.
Daca vrei sa te vindeci trebuie sa te impaci cu vecinul tau pentru ca asa ai fost creat, Dumnezeu nu permite altfel, ADN-ul are nevoie de lansare.
Mintea mea este un flux de particule care actioneaza asupra fluxului din campul cuantic si formeaza o realitate.
Moartea clinica demonstreaza ca dincolo de corpul nostru fizic suntem o entitate spirituala, care merge intr-o alta dimensiune.
Toti spun ca “dincolo” se intalnesc cu o fiinta de lumina.
– va urma –
Materialul nu poate fi preluat fara acordul nostru.
Continuare in articolul – DC Dulcan – Dumnezeu poate lua orice forma