Extraterestrii antici – Cartea lui Enoh

Ancient Aliens, Extraterestrii antici, estre unul din serialele care incearca sa ridice valul ce ascunde secretele istoriei.

Filmarile sunt realizate in numeroase locuri din lume si invitatii comenteaza pertinent, urmarind firul logic ale unor intamplari trecute. Nu putem ignora ca Puma Punku exista. Este real, concret, nu o pictura imaginara sau o legenda fara ceva palpabil. In aproape toate episoadele, auzim despre Cartea lui Enoh.

Cartea lui Enoh a fost compusa în secolul al treilea înainte de Hristos.

Forma actuala a cartii contine relatarea pe care o face Enoh despre viziunile (calatoriile) sale precum si sfaturile pe care le da fiului sau Matusalem.

Textul contine 105 capitole, alternând calatoriile ceresti ale lui Enoh cu traditii de geografie, astronomie, meteorologie, cu istoria evreilor, cu istoria dinainte de potop, cu pacatele si ierarhiile îngerilor decazuti si a pedepselor la care au fost supusi, cu prevestirea venirii unui Mesia sau mesaje apocaliptice. Se pare ca Enoh ar fi scris 366 de carti, textul pastrat din Cartea lui Enoh pomeneste de 103 parabole în capitolul 37, dar apar doar trei.

Geneza (Facerea) 5-24: “Enoh a umblat cu Dumnezeu; apoi nu s-a mai vazut pentru ca l-a luat Dumnezeu.”

Cartea lui Enoh

Capitolul 1

1. Iata cuvintele lui Enoh prin care el binecuvânteaza pe cei alesi si cei drepti care

2. vor trai în ziua necazului, când cei rai si fara Dumnezeu vor fi îndepartati. Si el a vorbit în parabole si a zis – Enoh, om drept care a mers în fata Domnului, când ochii lui au fost deschisi si când el a avut o viziune de la Cel Sfânt în Ceruri pe care îngerii mi-au aratat-o, si de la ei am auzit totul si de la ei am înteles dupa cum a vazut, dar nu pentru aceasta generatie, ci pentru o generatie,

3. care va veni. În ce priveste pe cei alesi, am spus pilda mea cu privire la ei: Cel Sfânt si Maret va veni din locuinta Lui,

4. Si Dumnezeul cel vesnic va pasi pe pamânt chiar pe muntele Sinai, aparând din tabara Sa si va aparea în toata forta puterii Lui, din cerurile cerurilor

5. Toti vor fi îngroziti de spaima si veghetorii se vor cutremura, si o mare frica si cutremur va fi pâna la marginile pamântului

6. Si muntii înalti vor fi clatinati si dealurile înalte vor fi facute joase si se vor topi ca ceara înaintea flacarii .

7. Si tot pamântul va fi împartit, si tot ce va fi pe fata pamântului va fi distrus, si astfel vor fi judecati toti oamenii

8. Dar cu cei drepti El va face pace. Cei alesi vor fi aparati, si mila Lui va fi peste ei si toti vor deveni proprietatea lui Dumnezeu. Si El îi va ajuta pe toti, si va rasari lumina peste ei, si El va face pace cu ei.

9. Si iata! El soseste cu zece mii dintre sfintii sai pentru a judeca pe toti, pentru a distruge tot ce este necurat si a condamna tot ce este firesc. Si de toate lucrarile rele pe care le-au facut în necuratie, si de toate lucrurile grele pe care pacatosii le-au vorbit împotriva Lui.

Capitolul 2

1. Observând tot ce are loc în cer, cum ele nu îsi schimba orbita si luminatorii care sunt în ceruri, cum rasar cu totii în ordine fiecare în anotimpul sau

2. si nu se abat de la ordinul primit.

3. Ei stiu ca sferele ceresti care ne lumineaza nu-si schimba niciodata drumul; ca fiecare din ele rasar si apun cu regularitate, la timpul propriu fiecaruia, fara a se abate niciodata de la ordinele pe care le-a primit. Ei privesc pamântul si stiu imediat totul despre el de la început si pâna la sfârsit.

4. Ei vad ca fiecare din creatiile lui Dumnezeu urmeaza fara abatere drumul care i sa dat. Ei vad vara si iarna; vad ca pamântul e îndestulat cu apa si ca norii, ceata si ploaia împrospateaza vazduhul.

Capitolul 3

1. Ei vad si admira cum fiecare copac îsi alcatuieste coroana sa de frunze, cum apoi o pierde, cu exceptia a 14 copaci privilegiati care ramân totdeauna verzi si care în timpul multor ierni creeaza impresia de primavara.

Capitolul 4

1. Ei admira apoi în zilele de vara cum soarele încalzeste pamântul, înca de la începutul drumului sau, în timp ce voi cautati racoarea frunzisului; în timp ce pamântul crapa de caldura arzatoare si voi nu mai sunteti în stare sa va plimbati nici la munte, nici la ses.

Capitolul 5

1. Ei admira apoi cum în copaci la adapostul frunzelor se încarca în acelasi timp de fructe; dar de asemenea ei înteleg, si în acelasi timp recunosc ca toate aceste lucruri sunt facute pentru noi de Cel care traieste vesnic.

2. Ca toate lucrarile din fiecare an, ca toate creatiile Sale urmeaza fara abatere ordinea dinainte stabilita; si totusi; când Dumnezeu hotaraste asa toate lucrurile trebuie sa dispara.

3. Ei vad cum marile si râurile savârsesc fiecare misiunea lor.

4. În timp ce voi, voi suportati cu greutate, voi nu duceti la bun sfârsit multe din obligatiile voastre fata de Domnul vostru, voi calcati ordinele Sale; voi denigrati maretia Sa, si gurile voastre hulesc prin pronuntarea de blasfemii împotriva maiestatii Sale.

5. Pacatosi cu inima împietrita, nu va exista nici un fel de pace pentru voi.

6. Zilele voastre vor fi blestemate si anii vietii voastre vor fi stersi din cartea vietilor; veti fi dispretuiti de toate creaturile si nu veti obtine nici o îndurare.

7. În acea zi linistea voastra va disparea pentru totdeauna, fiind blestemati de toti dreptii si pacatosii însisi va vor respinge.

8. Da, ei va vor dispretui la fel ca nelegiuitii.

9. Dar pentru alesi, a lor va fi lumina, bucuria, pacea; a lor este mostenirea pamânteasca.

10. Pentru voi necredinciosilor, pentru voi blestem.

11. Atunci alesii vor primii întelepciunea, si nu va mai fi încalcata ordinea, nu se vor mai face nelegiuiri si nu vor mai fi orgoliosi: ci ei se vor purta cu grija, se vor smeri si nu vor încalca legile sfinte.

12. Astfel ei nu vor fi pedepsiti niciodata, toata viata lor, iar moartea lor va fi fara tulburari si durere; viata lor va fi împlinita; vor îmbatrâni în bucurie si pace; si anii lor de fericire se vor înmulti cu bucurii, cu liniste, fara nori, fara tulburari, în toti anii vietii lor.

Capitolul 6

1. Pe când copii oamenilor se înmultisera în acele zile, s-a facut ca fiicele lor s-au nascut gratioase si frumoase.

2. Si atunci, când îngerii, copiii Cerurilor, le-au vazut, s-au îndragostit de ele; si ei si-au spus unii altora: sa ne alegem femei din rasa oamenilor si sa avem copii cu ele.

3. Atunci, Samyaza, seful lor a zis: „Eu ma tem ca voi nu veti fi în stare sa va împliniti gândul vostru si ca eu voi suporta singur pedeapsa pentru crima voastra”.

4. Dar ei au raspuns: noi va juram si noi ne legam cu totii cu blestem; noi nu vom schimba cu nimic planul nostru, noi vom savârsi ceea ce am hotarât.

5. Într-adevar ei au jurat si s-au legat între ei printr-un legamânt cu blestem. Ei erau în numar de 200 si coborau din Adis, loc asezat în apropierea muntelui Hermon.

6. Acest munte era denumit Hermon, pentru ca acolo au jurat si s-au legat printr-un legamânt cu blestem.

7. Iata numele sefilor lor: Samyaza, seful lor, Urakabarameel, Akibeel, Tamiel, Ramuel, Danel, Azkeel, Sarakmyal, Asael, Armers, Batraal, Anane, Zavebe, Samsaveel, Ertael, Turel, Yomyael, Arazeal.

8. Acestia erau sefii celor 200 de îngeri; si restul erau toti cu ei.

Capitolul 7

1. Si ei si-au ales fiecare câte o femeie, si s-au apropiat de ele si au convietuit cu ele; si ei le-au învatat vrajitorii, farmece si însusirile radacinilor si arborilor.

2. Si aceste femei au zamislit si au nascut uriasi.

3. Statura lor era de 300 de coti. Ei au înghitit tot ce munca oamenilor poate sa produca, si n-a fost chip sa fie saturati.

4. Atunci s-au întors împotriva oamenilor însisi ca sa-i manânce.

5. Si au început a se repezi la pasari, la dobitoace, la târâtoare si la pesti, pentru a-si potoli foamea cu carnea lor si setea cu sângele lor.

6. Si atunci pamântul a murmurat împotriva celor rai.

Capitolul 8

1. Azayel i-a mai învatat pe oameni sa faca sabii, cutite, scuturi, platose, oglinzi; el le-a aratat cum sa faca bratari si podoabe, cum sa foloseasca vopsele, arta de a-si înnegri sprâncenele, de a folosi pietrele pretioase si tot soiul de spoieli, astfel încât oamenii s-au stricat.

2. Nelegiuirea s-a întins; depravarea s-a înmultit, creaturile încalcau orice ordin si distrugeau tot ce le iesea în cale.

3. Amazarak i-a învatat tot felul de vrajitorii, de farmece si însusirile radacinilor.

4. Armers i-a învatat arta de a dezlega vrajitoriile.

5. Barkayal i-a învatat arta de a urmarii stelele.

6. Akibeel i-a învatat semnele.

7. Tamiel i-a învatat astronomia.

8. Si Asaradel i-a învatat miscarile lunii.

9. Si oamenii, pe punctul de a pieri, au murmurat si glasurile lor s-au ridicat pâna la cer.

Capitolul 9

1. Atunci Mihail si Gabriel, Rafael, Suryal si Uriel, îsi coborâra privirile lor din Cer spre pamânt, si au vazut valurile de sânge care-l înroseau; si nedreptatile care se savârseau; si si-au spus unul altuia: „Aceasta este larma strigatelor lor”.

2. Pamântul caruia i s-a furat copiii si-a ridicat glasul pâna la portile Cerului.

3. Catre voi, o, spirite ceresti, catre voi se ridica plângerile sufletelor spunând: Obtineti pentru noi dreptate de la Prea-înaltul. Atunci ei au spus Domnului si Stapânului lor; Tu esti Domnul domnilor, Zeul zeilor, Regele regilor. Tronul gloriei Tale se înalta pentru vesnicie, si pe veci Numele Tau este sfintit si slavit. Tu esti binecuvântat si slavit pentru totdeauna.

4. Tu esti Creatorul, Stapânul preamarit al tuturor lucrurilor; nimic nu este ascuns privirilor Tale; Tu stapânesti peste toate si nimic nu poate ocoli puterea Ta.

5. Tu ai vazut ce a facut Azazyel; cum i-a învatat pe oameni tot felul de nedreptati, si cum a aratat el lumii tot ce se petrece în Ceruri.

6. Samyaza, de asemenea, a învatat pe oameni vrajitorii, el pe care Tu l-ai asezat deasupra tuturor camarazilor sai. Ei s-au însotit cu fiicele oamenilor; au pacatuit cu ele si s-au dezonorat.

7. El le-au dezvaluit lor crimele cele mai dezgustatoare.

8. Si femeile au nascut uriasi.

9. Si tot pamântul a fost acoperit de sânge si faradelegi.

10. Si iata acum, ca sufletele celor morti, ridica glasurile catre tine.

11. Si s-au ridicat plânsetele lor pâna la portile cerului.

12. Vaietele lor urca spre tine; oamenii nu pot sa scape de silniciile care acopera fata pamântului. Însa Tu cunosti toate lucrurile, chiar înainte ca ele sa ia fiinta.

13. Tu cunosti toate lucrurile: Tu stii tot ce se întâmpla si totusi nu ne spui nimic.

14. Pentru atâtea crime, ce trebuie sa facem noi celui rau?

Capitolul 10

1. Atunci Prea-înaltul, Cel mare si Sfânt, si-a facut auzita vocea.

2. Si îl trimise pe Arsayalalyur la fiul lui Lameh (adica Noe).

3. Îi spuse: Vorbeste-i în Numele Meu, dar ascunde-te de ochii lui.

4. Apoi dezvaluieste-i marele prapad care va face sa piara toti oamenii: întrucât apele potopului se vor revarsa pe toata fata Pamântului si toate creaturile vor fi distruse.

5. Dar învata-l calea de a scapa; spune-i lui în ce chip rasa lui va avea fiinta pe tot pamântul.

6. Apoi, Domnul spuse catre Rafael: „Prinde-l pe Azazyel, leaga-i picioarele si mâinile; arunca-l în întunericul vesnic si paraseste-l în pustia Dudael”.

7. Fa sa ploua peste el pietre grele si ascutite; învaluieste-l în întuneric deplin.

8. Sa ramâna acolo pentru totdeauna, fie ca fata sa sa ramâna acoperita cu un voal gros; si fie ca el sa nu mai vada lumina niciodata.

9. Si când se va face ziua judecatii, arunca-l în foc.

10. Între timp, curata pamântul pe care îngerii l-au dezonorat; prevesteste-i viata; prevesteste-i ca Eu îl voi reînvia.

11. Fii oamenilor nu vor pieri cu totii, din pricina tainelor pe care veghetorii lor li le-au aratat si pe care ei le-au aratat urmasilor lor.

12. Dar pamântul a fost murdarit de învataturile necurate ale lui Azazyel. Si de aceea el trebuie sa fie facut raspunzator de toate crimele.

13. Domnul i-a spus lui Gabriel: „Mergi la fiintele cele rele, la cei condamnati, la copii depravarii, omoara acesti copii de depravati, acesti urmasi ai îngerilor veghetori, din mijlocul oamenilor; împinge-i, atâta-i pe unii contra altora. Fa-i sa piara de propriile lor mâini; pentru ca zilele lor nu vor fi împlinite.

14. Ei te vor implora, dar rugile lor nu vor obtine nimic pentru ei; si ei vor spera în zadar pentru copii lor viata de veci si chiar o viata de 500 de ani”.

15. Dupa aceea Domnul îi spuse lui Mihail: Du-te si anunta pedeapsa care-l asteapta pe Samyaza si pe toti cei care au participat la crimele acestea, care s-au unit cu femeile, care s-au dezonorat prin tot felul de murdarii. Si când fii lor vor fi omorâti, când ei vor fi vazut ca a pierit tot ce le-a fost mai scump pe lume, încatuseaza-i sub pamânt pentru saptezeci de generatii pâna în ziua judecatii si a sfârsitului lumii; si cuvântul acestei judecati îi va osândi pe veci.

16. Atunci ei vor fi aruncati în adâncul unui foc care îi va chinui fara încetare; si ei vor ramâne asa o vesnicie.

17. Împreuna cu ei, seful lor va arde în flacari; si cu totii vor fi încatusati pâna la moartea unui mare numar de generatii.

18. Nimiceste, în acelasi timp, toate sufletele dedate la jocurile vinovate, omoara urmasii îngerilor veghetori; destul si prea mult timp ei au oropsit semintia omeneasca.

19. Prigonitorii sa fie stersi de pe suprafata pamântului.

20. Raul sa fie nimicit.

21. Si ramura dreptatii si a omeniei sa înfloreasca si sa devina o marturie a binecuvântarii.

22. Caci dreptatea si omenia vor trebui sa înfloreasca în bucurie pentru timpuri fara de sfârsit.

23. Si atunci cei sfinti vor înalta Domnului rugaciuni de îndurare si vor trai pâna când vor da nastere la o mie de copii; în timp ce zilele tineretii lor si sabaturile lor se vor scurge în bucurie si pace. În aceasta epoca tot pamântul va fi cultivat în dreptate; el se va acoperi de arbori si de binecuvântari; vor fi saditi pomi bogati în roade.

24. Vita de vie va creste din abundenta si va produce struguri din belsug toate semintele care vor fi încredintate pamântului, vor da o mie de masuri pentru una; si o masura de masline va ajunge la 10 teascuri de ulei.

25. Pamântul va fi mântuit de toate silniciile, de toate nedreptatile, de toate crimele, de toate nelegiuirile, de tot ce îl poate murdari. Raul va disparea pentru totdeauna.

26. Atunci, copiii oamenilor vor trai în dreptate, si toate neamurile î-mi vor da onorurile care Mi se datoreaza; toate Ma vor binecuvânta; toate Ma vor adora.

27. Pamântul se va elibera de toata stricaciunea, de toate crimele, de toate caznele, de toata suferinta, si el nu va mai avea a se teme ca-i voi trimite un potop nimicitor.

Capitolul 11

1. În acele zile, voi deschide comorile binecuvântarilor pastrate în cer, le voi raspândi pe pamânt si ele vor aduce spor în lucrarile si munca oamenilor.

2. Pacea si dreptatea se vor uni cu oamenii si aceasta unire Sfânta va dura cât va fi lumea si cât vor fi generatiile.

Capitolul 12

1. Înainte de a se împlini toate aceste lucruri Enoh a fost rapit de pe pamânt; si nimeni nu a stiut unde a fost si nici ce a devenit.

2. Toate aceste zile, el le-a petrecut cu sfintii si cu îngerii veghetori.

3. Eu, Enoh voi binecuvânta pe Domnul, marele rege al pacii.

4. Si iata: îngerii veghetori m-au numit Enoh scribul.

5. Si Domnul mi-a zis: Enoh scrib al dreptatii, du-te si vorbeste îngerilor veghetori al cerului, care au parasit înaltimile desavârsite ale cerului si locuintele lor vesnice, cei care s-au dezonorat cu femei.

6. Si au facut ca oamenii, luând neveste dupa exemplul lor si strivind tot pamântul.

7. Spune-le lor ca pe pamânt, ei nu vor capata niciodata, nici liniste, nici iertarea pacatelor lor. Niciodata nu se vor bucura de urmasii lor; ei îi vor vedea murind pe cei ce le sunt mai dragi; ei vor plânge dupa fii lor ucisi; si ma vor ruga pentru ei, dar niciodata nu vor obtine pacea sau iertarea.

Capitolul 13

1. Atunci Enoh pleca si îi spuse lui Azazyel; Nu mai exista liniste pentru tine, o mare sentinta s-a pronuntat împotriva ta. Vei fi încatusat;

2. Nu va fi niciodata pentru tine nici usurare, nici iertare, nici putinta unui ajutor, din cauza faradelegilor pe care tu le-ai aratat.

3. Si pentru ca tu i-ai învatat pe oameni sa-l insulte pe Dumnezeu, sa pacatuiasca si sa-i asupreasca pe semenii lor.

4. Apoi l-am parasit si am mers sa le anunt eu însumi noutatile la tovarasii lui de crime.

5. Si ei s-au înspaimântat si au fost apucati de un tremurat îngrozitor.

6. Si ei m-au implorat sa scriu pentru ei o plângere umila, pentru a obtine iertarea greselilor lor; m-au rugat s-o fac sa ajunga la tronul lui Dumnezeu din cer, caci ei nu îndraznesc sa i se adreseze, nici sa-si ridice ochii spre cer din cauza marelui pacat pentru care au fost judecati.

7. Atunci, eu am scris o plângere umila în sprijinul lor, pentru a obtine liniste si iertare pentru tot ce au facut.

8. Apoi i-am parasit si mi-am continuat drumul, recitind mereu plângerea lor, catre apele lui Danedan care se afla la rasarit de Hermon si acolo m-am culcat.

9. Si iata ca am avut un vis si o viziune divina. Am cazut în extaz si am vazut atunci pedeapsa pe care trebuia sa o anunt, vestea trista si mustratoare pentru copii cerului. Când m-am trezit, ma aflam în apropierea apei. Ei erau adunati, plângeau si fetele lor erau întoarse catre Ubelseiael, loc asezat între Liban si Semeser.

10. Le-am împartasit viziunile mele si visele mele.

11. Si le-am spus aceste cuvinte de judecata si dojenile pe care le meritau copii cerului.

Capitolul 14

1. Aceasta este cartea cuvintelor de judecata si cuvintele adresate îngerilor veghetori, care sunt în aceasta lume, dupa porunca pe care mi-a dat-o în viziunea mea Cel Sfânt si Cel Mare. Am vazut atunci în vis ca vorbeam cu limba mea din carne si cu acelasi suflu cu care Atotputernicul a însufletit buzele oamenilor pentru a se întelege între ei.

2. Si am înteles cu inima. Însusi Dumnezeu a dat oamenilor putinta sa înteleaga cuvintele adresate mintii lor; iar mie, El mi-a dat autoritatea de a-i cerceta pe îngerii veghetori, copii cerului. Deci eu am scris rugamintile voastre; dar eu am vazut în viziunea mea, ca atât cât va exista lumea, niciodata voi nu veti obtine ceea ce ati cerut.

3. Judecata s-a pronuntat împotriva voastra; toate rugamintile voastre sunt în zadar.

4. Asadar, de acum înainte voi nu veti mai urca la ceruri; iar pe pamânt, voi veti fi încatusati atâta timp cât va exista lumea.

5. Dar, mai înainte, voi veti fi martori la nenorocirea celor care va sunt dragi; ei nu va vor mai apartine. Ei vor cadea sub sabie chiar sub ochii vostri.

6. Si nu puteti adresa nici o ruga pentru ei, nici pentru voi!

7. Ci veti plânge si veti suferi în tacere. Acestea sunt cuvintele din cartea pe care am scris-o.

8. Iata acum viziunea pe care am avut-o;

9. Iata: M-am vazut înconjurat de nori si de ceata deasa; priveam cu îngrijorare miscarea astrelor si a fulgerelor în timp ce vânturi prielnice îmi ridicau aripile si grabeau drumul meu.

10. Am fost înaltat astfel pâna la cer si am ajuns curând la un zid cladit din pietre de clestar. Flacari miscatoare îi învaluiau marginile. Am simtit cum ma cuprinde groaza.

11. Cu toate acestea, m-am vârât în mijlocul acestor flacari.

12. Si am ajuns într-o vasta locuinta care era pavata cu pietre de cristal. Peretii ca si podeaua, erau de asemeni din cristal si la fel si temeliile. Tavanul era format din stele ratacitoare si fulgere de lumina si în mijloc se vedeau miscându-se heruvimi de foc într-un car agitat. Flacari tremurau împrejurul zidurilor si poarta era de foc. Când a fost sa intru în aceasta locuinta, ea era în acelasi timp arzatoare ca focul si rece ca gheata; si nu exista acolo nici urma de fericire, nici de viata. Atunci o spaima a pus brusc stapânire pe mine; m-am cutremurat de groaza.

13. Tremuram ca varga, m-am întors cu fata spre pamânt si am avut o viziune.

14. Iat-o: Eram într-o alta locuinta mai larga decât prima, portile careia erau toate deschise în fata mea, în mijlocul unei flacari tremuratoare.

15. Era atâta stralucire, maretie si fala încât îmi este peste puteri sa va descriu, nici splendoarea ce o înconjoara si nici întinderea sa.

16. Podeaua era de foc; în tavan straluceau fulgere si stele ratacitoare, iar acoperisul era în întregime un foc scânteietor.

17. L-am examinat cu atentie, si am vazut acolo înaltat un tron;

18. Al carui aspect era ca batut de grindina cu toate ca marginile sale erau stralucitoare ca globul soarelui; din el se auzeau voci de heruvimi.

19. Din acest tron puternic ieseau torente de flacari;

20. Stralucitoare încât era imposibil sa le privesti.

21. Si era cineva asezat pe acest tron maret.

22. Al carui vesmânt era mai stralucitor decât soarele si mai alb decât zapada.

23. Nici un înger nu era în stare sa Îl priveasca în fata pe Stralucitorul si Magnificul, nici sa se apropie de El; nici un ochi de muritor nu putea sa Îl priveasca. Un foc stralucitor ardea în jurul Lui.

24. Si se ridica, chiar înaintea lui, un foc de o mare întindere; astfel încât cei ce-l înconjurau, nu puteau sa se apropie de El, si erau în fata lui mii si mii. El nu avea nevoie nici de sfaturi, nici de ajutoare, dar sfintii care formau curtea lui nu îl paraseau nici ziua nici noaptea. M-am apropiat cât am putut, acoperindu-mi fata si plin de teama. Atunci, Domnul El însusi a binevoit cu propria Sa gura sa ma cheme pe nume: Apropiete, spuse El, apropie-te mai mult si vino sa auzi cuvintele Mele sacre.

25. El m-a primit si m-a facut sa ma plec în fata portii. Si îmi tineam ochii coborâti în pamânt.

Capitolul 15

1. Atunci mi s-a adresat si mi-a spus asa: Asculta, asculta fara frica, O! Enoh cel drept, O! scrib al dreptatii, apropie-te si asculta vocea mea. Du-te, spune-le îngerilor veghetori care te-au trimis sa ma rogi pentru ei: Voi trebuie sa va rugati pentru oameni si nu oamenii pentru voi!

2. De ce ati abandonat înaltimile sfinte ale cerului, locuintele voastre eterne, pentru a merge sa pacatuiti cu femeile. De ce v-ati îndragostit de fiicele oamenilor; v-ati însotit de ele; v-ati dedat cu ele la lucruri care tin de copii pamântului, si ati dat nastere unei rase nelegiuite?

3. Voi care erati spirite ale cerului, având sfintenie si viata eterna, v-ati murdarit cu femeile, v-ati dedat la muncile carnii, ati zamislit în sânge, v-ati purtat ca si aceia care sunt numai din sânge si carne.

4. Ei, au fost creati pentru a muri.

5. Iata de ce le-am dat lor femei, în scopul de a convietui cu ele pentru a procrea copii care sa le pastreze rasa pe pamânt.

6. Dar voi ati fost creati ca spirite curate înca de la început voi aveti o viata eterna, voi nu puteti muri.

7. Si de aceea Eu nu v-am dat voua femei, pentru ca fiind spirite curate voi trebuia sa locuiti în cer.

8. Si acum uriasii care sunt rezultatul târgului dintre spirit si carne, se vor numi pe pamânt spirite rele si ele vor trai pe pamânt. Ei vor procrea la rândul lor spirite rele, pentru ca ei tin de cer cu o parte a firii lor pentru ca îsi trag samânta din îngerii veghetori cei sfinti. Ei vor deveni deci spirite rele pe pamânt si se vor numi spirite ale raului. Locuinta spiritelor ceresti este cerul; iar pamântul este locuinta spiritelor pamântesti care sunt nascute din pamânt.

9. Spiritele uriasilor vor fi ca norii care aduc peste pamânt nenorociri de toate soiurile, ciume, razboiul, foamea.

10. Si doliul. Ele nu vor bea si nu vor mânca, invizibile pentru toate privirile, ele se vor amesteca între barbati si femei, pentru ca ele au primit viata în zilele de nimicire si masacru.

Capitolul 31

1. Atunci am observat un alt munte, plin de arbori, de unde izvora o apa asemanatoare cu „neketra”. Numele ei era Sarira si Colbanen. Si pe acest munte am vazut un altul pe care cresteau arbori de aloe.

2. Acesti arbori erau încarcati ca migdalii si grosi, iar fructele pe care le faceau aveau un parfum care depasea orice alt miros cunoscut.

Capitolul 32

1. Dupa aceea, m-am întors la partea de miazanoapte si am vazut intrarile pe sub munti, si am observat sapte munti acoperiti de lavanda fina, de arbori parfumati, de scortisoara si papirus.

2. Apoi am lasat în urma mea culmile acestor munti si am înaintat catre rasarit, trecând peste marea Eritreei. Si când am fost dincolo de ea, m-am îndreptat dincolo de îngerul Zatael, si am ajuns în gradina dreptatii. Acolo, am vazut între altele, multi arbori înalti si acoperiti de flori.

3. Parfumul lor era minunat, formele lor erau deosebite si gingase. Era de asemenea acolo pomul întelepciunii, fructele caruia deschideau mintea celui ce se hranea cu ele.

4. El era asemanator cu un tamarin, si fructele sale de o frumusete remarcabila, semanau cu ciorchini de strugure, parfumul lor înmiresma locul de jur-împrejur. Si am strigat: Ce arbore frumos! Ce spectacol minunat

5. Atunci îngerul Rafael, care era cu mine, mi-a raspuns: Acesta este pomul întelepciunii, din care au mâncat stra-strabunicul tau si stra-strabunica ta, aceste fructe le-au deschis ochii si dupa ce au vazut ca erau goi au fost izgoniti din paradisul terestru.

Capitolul 33

1. Dupa aceea, am înaintat catre marginile pamântului; acolo am vazut animale mari, cu înfatisari diferite, pasari deosebite ca forma si înfatisare si având glasuri diferite.

2. La rasarit de locul unde se gaseau aceste animale, am zarit granitele pamântului si locul unde cerul se sfârsea. Portile cerului erau deschise si am vazut iesind din ele stelele. Atunci am socotit timpul la care au iesit si am notat exact numarul. Mi-am notat în acelasi timp numele lor, drumul lor mereu reînnoit, încercarile prin care trec, toate pe masura ce Uriel, care era cu mine, mi le deslusea.

3. Deoarece el mi-a aratat totul si despre toate mi-a dat cunostinta.

4. El mi-a facut cunoscut numele lor, locul lor si înrâuririle pe care le au.

Capitolul 34

1. Apoi m-au condus catre miazanoapte, la marginile pamântului.

2. Si acolo la marginile lumii, am vazut o întinsa si mareata minune.

3. Am vazut portile cerului deschise, între ele trei fiind deosebite. Prin ele ieseau vânturile de nord, parinti ai frigului, grindinei, ghetii, roua si ploii.

4. Pe una dintre aceste porti, vânturile suflau usor, dar celelalte doua suflau cu violenta si suflul lor se raspândea pe pamânt.

Capitolul 35

1. De acolo, am fost condus spre apus la marginile pamântului.

2. Si am vazut trei porti, ca si la miazanoapte. Si aceste trei parti aveau aceasi maretie.

Capitolul 36

1. Dupa aceea, am fost condus spre miazazi, la marginile pamântului. Acolo existau de asemenea trei porti, prin care ieseau roua, ploaia si vântul.

2. Apoi m-am dus catre rasarit, la marginile pamântului, unde am vazut trei porti ale cerului întoarse catre rasarit si a caror deschidere era mai mica. Prin aceste porti ieseau stelele cerului, care îsi urmau drumul lor neabatut catre apus; si acest drum stralucitor o fost vizibil în toate timpurile.

3. Când le-am vazut, mi-am ridicat vocea si am laudat pe Domnul care a facut aceste corpuri luminoase si stralucitoare, pentru a arata inteligentele îngerilor si oamenilor, maretia lucrarilor Sale; pentru ca ei sa sarbatoreasca si unii si altii, minunatiile puterii Sale, pentru ca ei sa glorifice lucrarile divine ale mâinilor Sale, si pentru ca ei sa Îl laude în vecii vecilor.

Capitolul 37

1. Iata o alta viziune, a doua viziune a înteleptului, viziunea avuta de Enoh fiul lui Iared, fiul lui Mahalaeel, fiul lui Cainah, fiul lui Enos, fiul lui Seth, fiul lui Adam. Aici este începutul acestei întelepciuni, care mi s-a dat sa o deslusesc si sa o fac iubita de cei care locuiesc pe pamânt. Ascultati deci si întelegeti lucrurile sfinte pe care am venit sa vi le dezvalui în prezenta lui Dumnezeu. Cei care au trait înaintea noastra au vazut în oficierea cuvântului o datorie pentru ei.

2. Iar noi care am venit dupa ei, nu am pus nici o piedica propovaduirii întelepciunii; dar niciodata în aceasta zi, nu i-sa dat unei persoane ceea ce mi s-a dat mie, întelepciunea pe potriva întelegerii mele si pe masura bunului plac al lui Dumnezeu. Ceea ce am primit de la El este într-adevar o farâma din viata eterna.

3. Aceasta învatatura a fost înfatisata în 103 parabole, pe care mi-am facut datoria sa le vestesc locuitorilor acestei lumi.

Capitolul 38

1. Prima parabola. Când adunarea celor drepti îsi va arata puterea pe pamânt, pacatosi vor putea fi pedepsiti si îsi vor primi rasplata cuvenita pentru faradelegile lor, în fata tuturor.

2. Când dreptatea se va manifesta înaintea celor drepti; fie ca lucrarile lor sa fie masurate de Domnul spiritelor si meritele lor sa primeasca recompensa promisa; când lumina celor drepti si a celor alesi care traiesc pe pamânt va straluci de-a strafulgerare nemuritoare, în acel moment, care va fi locuinta celor pacatosi? Unde va fi locul de odihna al celui care l- a respins pe Dumnezeu? Oh! ar fi fost mai bine pentru el daca n-ar fi existat niciodata!

3. Când vor fi revelate tainele gândite de cei drepti, pacatosii vor suferi o judecata severa si nelegiuitii vor fi chinuiti în fata lor.

4. Din acel moment, stapânii pamântului vor înceta de a mai avea putere si autoritate. Ei nu vor fi în stare sa priveasca sfintii în fata; caci lumina celor drepti si alesi nu poate fi asemuita decât cu cea a Domnului spiritelor.

5. Cu toate acestea puternicii lumii nu vor fi nimiciti, ci ei vor fi predati în mâinile celor drepti si sfinti.

6. Si dupa aceasta nu va mai fi mila pentru ei din partea Domnului, caci odata cu viata, va fi trecut si timpul iertarii.

Capitolul 39

1. În acele zile, rasa Sfânta si binecuvântata, va coborî din înaltimea cerului si generatia sa va trai laolalta cu fii oamenilor, Enoh a primit cartile de revolta si furie, cartile de framântare si agitatie.

2. Ei nu vor capata niciodata iertare spune Domnul spiritelor.

3. Atunci un nor gros m-a ridicat si vântul m-a înaltat deasupra pamântului si m-a dus la marginile cerului.

4. Acolo am avut o alta viziune. Am vazut locuinta si locul de odihna al sfintilor. Acolo erau rugaciuni, plângeri ale copiilor oamenilor. Dreptatea curgea în fata lor ca o apa curata si iertarea se raspândea pe pamânt ca o roua pretioasa. Si astfel este fiintarea lor pentru totdeauna.

5. În acest timp ochii mei nu se mai saturau privind lacasurile alesilor si locul adevarului, al credintei si al dreptatii.

6. Numarul sfintilor si alesilor lui Dumnezeu va fi fara sfârsit în toate secolele.

7. Eu am vazut locuinta lor asezata sub protectia Domnului spiritelor. Toti sfintii, toti alesii cântau în fata Lui, stralucind ca focul; gurile lor erau pline de laude pentru Dumnezeu si buzele lor se deschideau pentru a glorifica numele Domnului spiritelor. Dreptatea era la loc de cinste în fata Lui.

8. Acolo mi-am dorit sa ramân, acolo sufletul meu suspina dupa aceste lacasuri. Acolo era partea mea de mostenire, de la începutul lumii, caci aceasta era asupra mea vointa Domnului spiritelor.

9. În acest timp eu preamaream si proslaveam numele lui Dumnezeu, prin binecuvântari si laude. Caci aceasta este spre multumirea Domnului spiritelor.

10. Mult timp ochii mei au contemplat aceste bogate locuinte si L-am laudat pe Dumnezeu zicând: Binecuvântat sa fie El, binecuvântat pentru totdeauna! De la începuturi, dinainte de facerea lumii si pâna la sfârsitul veacurilor.

11. Ce este aceasta lume? Da, toate generatiile au datoria sa Te binecuvânteze, toti aceia care nu au adormit în pulberea pamântului, ci care admira gloria Ta, care Te sarbatoresc, Te preamaresc si Te binecuvânteaza zicând: Sfânt, Sfânt, Sfânt este Domnul spiritelor, care a umplut cu imensitatea Sa întreaga lume a inteligentelor.

12. Acolo, ochii mei au contemplat pe toti aceia care nu au adormit în fata Lui, care L-au glorificat zicând: Binecuvântat sa fi Tu, binecuvântat sa fie numele Domnului pentru totdeauna! Si fata mea s-a schimbat pe neasteptate, încât nu am mai putut vedea.

Capitolul 40

1. Dupa aceasta am vazut mii de mii, miriade de miriade si un numar nesfârsit de oameni care stateau drepti în fata lui Dumnezeu.

2. Sub cele patru aripi ale Domnului spiritelor, pe cele patru parti, am vazut si altii în afara de primii care stateau în fata Lui. Am învatat în acest timp numele lor, pentru ca îngerii care erau cu mine mi le-au lamurit dezvaluindu-mi toate tainele.

3. Atunci am auzit vocea acelora care erau în cele patru laturi; ei preamareau pe Domnul în toata gloria Sa.

4. Prima voce preamarea pe Domnul spiritelor în toate veacurile.

5. A doua voce, pe care am auzit-o preamarea pe Cel ales si pe alesii care se framântau pentru Domnul spiritelor.

6. A treia voce pe care am auzit-o se ruga si implora pentru cei ce sunt pe pamânt si care Îl chemau pe Domnul spiritelor.

7. A patra voce, pe care am auzit-o respingea îngerii necredinciosi si îi oprea sa se arate în fata Domnului spiritelor, pentru ca ei sa nu stârneasca acuzatii împotriva locuitorilor pamântului.

8. Dupa acestea i-am cerut îngerului pacii care era cu mine, sa î-mi desluseasca toate aceste taine. I-am zis lui: Cine sunt cei pe care i-am vazut pe cele patru laturi în jurul Domnului si carora le-am auzit si le-am scris vorbele? El mi-a raspuns: Mai întâi este Sfântul Mihail, îngerul cel milostiv si rabdator.

9. Apoi este Sfântul Rafael, îngerul care vegheaza asupra durerilor si a vatamarilor oamenilor. Vine apoi Gabriel, care vegheaza pe toti cei puternici. În sfârsit este Phanuel, care vegheaza cainta si speranta celor care îsi doresc sa mosteneasca viata vesnica. Acestia sunt cei patru îngeri ai lui Dumnezeu Prea-înalt. Ale lor sunt cele patru voci pe care le-ai auzit,

Capitolul 41

1. Mai apoi, am vazut tainele cerului si ale raiului cu toate partile lor, si tainele faptelor oamenilor fiecare dupa importanta si valoarea lor. Am scrutat lacasurile celor alesi, locurile de sedere ale sfintilor. Acolo de asemenea, ochii mei au vazut toti pacatosii care au respins si tagaduit pe Domnul gloriei si care au fost la rândul lor respinsi. Caci pedeapsa pentru crimele lor n-a fost înca pronuntata de Domnul spiritelor.

2. Tot acolo, au mai observat ochii mei, tainele trasnetelor si tunetelor, tainele vânturilor, si cum se împart ele atunci când sufla peste pamânt; tainele vânturilor, a picaturilor de roua si a norilor. Am vazut locul lor de origine, locul de unde se slobozesc pentru a merge sa se sature cu pulberea pamântului.

3. Acolo am vazut camarile de unde ies vânturile înainte de a se separa; comorile grindinei, comorile zapezii, comorile norilor si chiar acel nor gros care înaintea facerii lumii, plutise peste fata pamântului.

4. Am vazut în acelasi timp comorile Lunii locul în care se nasc fazele sale, începutul lor, reîntoarcerea lor glorioasa, stralucirea lor când mai mare când mai mica, cresterea lor fireasca, legaturile dintre ele, supunerea lor si ascultarea lor dupa mersul Soarelui, dupa porunca Domnului spiritelor. Oh! Numele Sau fie laudat în veacul veacurilor!

5. Dupa aceea au fost împlinite cararile lunii, atât partea sa ascunsa cât si partea sa vizibila, mergând pe cararile sale cele de zi si cele de noapte, fiecare dintre acestea întorcându-si privirile catre Domnul spiritelor, glorificându-l si laudându-l fara întrerupere, cu atât mai mult cu cât laudele se fac în timpul rezervat odihnei, caci la lumina soarelui acestea se schimbau adesea, când în binecuvântare, când în blesteme.

6. Lumina lunii este pentru cei alesi, precum întunericul pentru cei pacatosi; aceasta este vointa lui Dumnezeu, care a deosebit lumina de întuneric, cum a deosebit si spiritele oamenilor, întarind pe cele ale dreptilor prin dreptatea Sa.

7. Si nici un înger nu va trece înaintea sa caci nici unul dintre ei nu a primit aceasta putere. Cât despre Domnul din înaltul tronului Sau, El vede toate creaturile Sale si este singur stapân în judecata lor.

Capitolul 42

1. Întelepciunea nu a putut gasi pe pamânt nici un lacas unde sa îsi aseze capul si pentru aceasta s-a mutat in cer.

2. Întelepciunea a coborât din cer pentru a locui cu copiii oamenilor, dar ea nu a putut gasi o locuinta. Atunci întelepciunea s-a întors în locuinta sa dumnezeiasca printre îngerii cei sfinti. Dupa retragerea sa, s-a ivit nedreptatea si ea a gasit locuinta si a fost primita de copiii oamenilor, la fel cum este ploaia primita de desert si roua primita de un teren uscat.

Capitolul 43

1. Am vazut o alta splendoare si stelele cerului. Am cunoscut ca toate erau chemate pe numele lor si ca ele raspundeau la chemarea Lui. Am vazut cine le punea în balanta judecatii, dupa lumina lor, dupa marimea drumurilor pe care ele le strabateau si dupa ziua în care ele trebuiau sa apara sau sa dispara. Splendoarea aduce splendoarea si miscarile lor se potrivesc celor ale îngerilor si credinciosilor.

2. Atunci l-am rugat pe îngerul care era cu mine si care mi-a lamurit aceste mistere si l-am întrebat care este numele lor. El mi-a raspuns: Domnul spiritelor te-a facut sa ai o viziune. Acestea sunt numele celor drepti, care sunt pe pamânt si care cred în numele Domnului spiritelor în toate veacurile.

Capitolul 44

1. Am mai vazut si o alta aparitie deosebita prin splendoarea sa; din ea izvorau stele si deveneau stralucitoare si totusi nu se împrastia deloc.

Capitolul 45

1. A doua parabola, care se adreseaza acelora care nu recunosc numele si locuinta îngerilor si pe Domnul spiritelor.

2. Ei nu vor putea urca la cer; ei nu vor putea coborî pe pamânt. Iata care va fi soarta pacatosilor care renega numele Domnului spiritelor; ei vor fi pastrati pentru ziua pedepsei si a razbunarii.

3. În aceasta zi Alesul se va afla pe un tron al gloriei. El va hotarî soarta lor, si întarind prin prezenta Sa spiritele celor sfinti, El va harazi câte o locuinta tuturor acelora care si-au pus încrederea si iubirea lor în numele Sau Sfânt si glorios.

4. În acea zi, Eu îmi voi aseza Alesul în mijlocul lor, si voi schimba fata cerului, si o voi acoperi de lumina pentru totdeauna.

5. Si voi schimba si fata pamântului, o voi binecuvânta în acelasi fel, precum pe toti aceia pe care i-am ales si pe care îi voi face sa locuiasca pe pamânt, dar pentru aceia care au facut nedreptati nu vor mai exista locuinte, caci eu i-am vazut si i-am însemnat. Dar pe cei drepti îi voi satura cu pacea Mea si îi voi aseza înaintea fetei Mele; pacatosii vor fi condamnati pentru totdeauna, ei vor fi stersi de pe fata pamântului.

Capitolul 61

1. În acele zile am vazut îngeri care tineau lungi funii si care purtati pe aripile lor usoare, zburau catre miazanoapte.

2. Si l-am întrebat pe înger de ce aveau în mâini aceste funii lungi si de ce zburau. El mi-a raspuns: Ei se duc sa masoare.

3. Îngerul care era cu mine mi-a mai spus: Acestea sunt masurile dreptilor, ei vor pune funiile dreptilor pentru ca ei sa se sprijine pe numele Domnului spiritelor pentru totdeauna.

4. Alesii vor începe sa locuiasca cu Alesul.

5. Iata masurile care vor fi date credintei si care vor adeveri cuvintele dreptatii.

6. Aceste masuri vor fi toate secretele din adâncurile pamântului.

7. Si toti care au pierit în desert, care au fost devorati de pestii de mare sau de fiarele salbatice, vor reveni plini de speranta în ziua celui Ales, caci nimeni nu va pieri în fata Domnului spiritelor, nimeni nu poate pieri.

8. Si toti cei care erau în cer, au primit vaza si bucurie, glorie si splendoare.

9. Ei vor lauda prin vocea lor Alesul Lui Dumnezeu si Îl vor proslavi si lauda cu întelepciune si vor vadi întelepciunea lor în vorbe si în spiritul vietii.

10. Atunci Domnul spiritelor va aseza pe Alesul Sau pe tronul gloriei Sale.

11. Pentru ca el sa judece toate lucrarile sfintilor din înaltul cerurilor si sa puna actiunile lor în balanta justitiei. Si El îsi va ridica fata pentru a întelege drumurile tainuite pe care ei le-au urmat, încrezatori în numele Domnului spiritelor ca si înaintarea lor pe caile dreptatii.

12. Toti îsi vor unii vocile, Îl vor binecuvânta, Îl vor lauda, Îl vor proslavi si vor celebra numele Domnului spiritelor.

13. Si El va chema în tribunalul Sau pe toti puternicii vazduhului, pe toti sfintii, heruvimii, serafimii si ophanimii, pe toti îngerii puterii, toti îngerii dominatiei, adica îngerii Alesului si ai celorlalti puternici care în prima zi pluteau deasupra apelor.

14. Cu o voce unanima ei vor proslavi, vor lauda, vor glorifica, vor preamarii aceste spirite credincioase, aceste spirite ale iertarii, aceste spirite ale dreptatii si pacii, aceste spirite ale bunavointei; toti vor striga laolalta. Binecuvântat sa fie El! Numele Domnului spiritelor, fie binecuvântat! Toti aceia care nu au adormit îl vor lauda în ceruri.

15. Toti îl vor lauda, sfintii din cer, alesii care traiesc în gradina si toate spiritele luminii, în stare sa binecuvânteze, sa laude si sa proslaveasca, sa sarbatoreasca numele Sau sacru; tot ce e carne si tot ce e putere va lauda si va sarbatori numele Sau în veacul veacurilor.

16. Caci mila Domnului spiritelor este mare, mare este rabdarea Sa si El a aratat lucrarile Sale, puterea Sa si tot ce este El sfintilor si alesilor în numele Domnului spiritelor.

Capitolul 62

1. Domnul a poruncit regilor, printilor, puternicilor si tuturor celor care locuiesc pe pamânt si le-a spus: Deschideti ochii, ridicati fruntile voastre catre cer si încercati sa Îl întelegeti pe Cel Ales!

2. Si Domnul spiritelor s-a asezat pe tronul sau de glorie.

3. Si spiritul dreptatii s-a raspândit în jurul Lui

4. Vorbele din gura Sa vor nimici pe toti pacatosii si pe toti nelegiuitii, nici unul dintre ei nu va mai trai în fata Lui.

5. În acea zi regii, principii, cei puternici si cei care stapânesc pamântul, se vor ridica, vor vedea si vor întelege, ei Îl vor vedea asezat pe tronul de glorie ca si pe sfintii din fata Lui care vor fi judecati dupa dreptatea Sa.

6. Si nimic din ce se va spune în fata Lui nu va fi zadarnic.

7. Atunci îi va cuprinde tulburarea, ei vor fi asemenea unei femei cuprinsa de durerile facerii, ale carei munci sunt chinuitoare, a carei eliberare este grea.

8. Ei se vor uita unii la altii si în uimirea lor îsi vor coborî fata.

9. Si ei vor fi zguduiti de groaza, când vor vedea Fiul unei femei asezat pe tronul Sau de glorie.

10. Atunci regii, principii si toti stapânitorii pamântului vor sarbatori pe Acela care îi conduce pe toti, pe Acela care era ascuns. Caci de la începuturi Fiul omului a fost ascuns. Prea-înaltul l-a pastrat în apropierea gloriei Sale si nu l-a aratat decât alesilor.

11. Acesta este Cel care i-a adunat pe sfinti si pe cei alesi si toti alesii vor fi de asemenea în fata Lui în acea zi.

12. Toti regii, principii, cei puternici si acei care conduc pe pamânt se vor prosterna în fata Lui si Îl vor adora.

13. Ei îsi vor pune speranta lor în Fiul omului, Îi vor adresa rugaciunile lor si vor invoca mila Sa.

14. Atunci Domnul spiritelor se va grabi sa îi goneasca din fata ochilor Sai. Fetele lor se vor umple atunci de mirare si se vor acoperi de o apasare întunecata. Apoi îngerii pedepselor divine, îi vor apuca si razbunarea lui Dumnezeu se va lasa asupra acelora care i- au prigonit pe copii si sfinti. Pilda teribila pentru sfinti si pentru alesi, care se vor bucura de aceasta dreptate fara limita, caci mânia Domnului spiritelor va starui asupra lor.

15. Atunci spada Domnului spiritelor se va satura de sângele celor rai, dar sfintii si alesii v or fi salvati în acea zi si nu vor mai avea în fata ochilor jocurile celor rai si nelegiuiti.

16. Dumnezeul spiritelor va pluti singur în viitor asupra lor.

17. Si ei vor locui cu Fiul omului, ei vor mânca, vor dormi, se vor scula cu El în veacul vecilor.

18. Sfintii si alesii se vor ridica de la pamânt, ei vor înceta sa îsi mai coboare privirea, în semn de supunere si umilire, ei vor fi îmbracati cu un nou vesmânt de viata. Acest vesmânt al vietii lor este comun cu cel al Domnului spiritelor, în prezenta Sa vesmântul vostru nu se va învechi deloc si faima voastra nu va apune nicicând.

Capitolul 63

1. În acele zile regii, cei puternici si cei ce stapânesc pamânturile îi vor implora pe îngerii care le vor împarti pedepsele ceresti, sa le dea ragaz, pentru a se prosterna în fata Domnului spiritelor si pentru a-l adora si a-si marturisi pacatele.

2. Ei Îl vor lauda si sarbatori pe Domnul spiritelor zicând: Fie binecuvântat Domnul; spiritelor, Regele regilor, Printul printilor, Domnul domnilor, Domnul gloriei, Domnul întelepciunii!

3. El va dezvalui toate secretele.

4. Puterea Ta este în veacul veacurilor, ca si gloria Ta.

5. Tainele Tale sunt adânci si nenumarate si dreptatea Ta este fara margini.

6. Ah! Noi vedem acum ca trebuie sa sarbatorim si sa laudam pe Regele regilor, Cel care este Stapânul deplin al tuturor lucrurilor.

7. Si ei vor spune: Cine ne-a dat noua o usurare a relelor noastre pentru a sarbatori, pentru a lauda, pentru a binecuvânta, pentru a marturisi pacatele noastre si crimele noastre în prezenta gloriei Sale?

8. Usurarea pe care noi o cerem este doar de câteva clipe si totusi nu o putem obtine; luminile noastre sau stins pe veci si bezna ne va învalui pentru totdeauna.

9. Caci noi nu ne-am destainuit Lui, nu am sarbatorit numele Regelui regilor, nu L- am glorificat pe Domnul în toate lucrarile Sale ci noi ne-am încrezut în puterea noastra si în sceptrul gloriei noastre.

10. De asemenea, în ziua durerii si spaimei, El nu ne va salva, si noi nu ne vom gasi niciodata odihna. Noi întelegem acum, Domnul este credincios în toate lucrarile Sale, în dreptatea Sa.

11. În judecatile Sale, El nu tine cont de absolut nimeni; si iata ca suntem departati din preajma Sa din cauza lucrarilor noastre rele.

12. Pacatele noastre sunt prea bine cântarite!

13. Apoi ei si-au spus unii altora: Sufletele noastre sunt saturate de bogatiile nedreptatii.

14. Si iata ca ele nu ne sunt de nici un folos în acest moment în care noi coborâm în flacarile infernului.

15. Atunci fetele lor se vor acoperi de umbre si de buimaceala în prezenta Fiului omului si ei vor fi alungati departe de El, caci în fata Lui spada justitiei s-a ridicat pentru a-i nimici.

16. Si Dumnezeu a zis: Iata, aceasta a hotarât judecata Mea împotriva printilor, regilor, celor puternici si celor care au stapânit pamântul.

Capitolul 64

1. Am mai avut si alte viziuni în acest loc pustiu. Am auzit vocea îngerului care mi-a zis: Iata îngerii care au coborât din cer pe pamânt care au aratat secretele lor fiilor oamenilor si i-au învatat sa cunoasca nedreptatea.

Capitolul 65

1. În timpul acela, Noe a vazut pamântul stricându-se si amenintat de ruina.

2. Din aceasta cauza el a pornit la drum si s-a îndreptat catre marginile pamântului, în partea locuintei stramosului sau Enoh.

3. Si Noe striga de trei ori cu o voce amara: Asculta-ma, asculta-ma, asculta-ma! Si el i-a mai zis: Spune-mi ce se petrece pe pamânt, caci el sufera si este rau zbuciumat; sigur eu voi pieri odata cu el.

4. Într-adevar, era o mare tulburare pe pamânt si o voce s-a facut auzita din cer. Am cazut cu fata la pamânt; atunci stramosul meu Enoh aparu si se aseza în fata mea.

5. Si el mi-a zis: De ce m-ai strigat cu o voce asa de amara si atât de jalnica?

6. Domnul a hotarât prin judecata Sa ca toti locuitorii pamântului sa piara, pentru ca ei cunosteau toate tainele îngerilor, pentru ca ei aveau în mâinile lor puterea raufacatoare a demonilor, puterea magiei si ei au creat idoli peste tot pamântul.

7. Ei au învatat cum se trage argintul din pulberea pamântului, cum se gasesc în pamânt filoane metalice, caci plumbul si cositorul nu sunt fructe ale pamântului, ci trebuie sa mergi sa le cauti pâna în maruntaiele sale.

8. Si un înger a fost pus sa îi pazeasca, iar el s-a lasat ademenit.

9. Atunci stramosul meu Enoh m-a prins de mâna si ridicându-ma, mi-a spus: Caci eu l-am întrebat pe Domnul despre aceasta tulburare a pamântului si El mi-a raspuns: ei au umplut paharul nelegiuirilor si dreptatea Mea cere razbunare! Ei au cercetat astrele si au cunoscut ca pamântul va pieri cu toti locuitorii sai. Ei nu vor gasi loc de refugiu, în vecii vecilor.

10. Ei au dezvaluit taine pe care oamenii nu trebuiau sa le cunoasca; iata pentru ce vor fi judecati, dar pentru tine, fiul meu, Domnul spiritelor cunoaste curatia ta si nevinovatia ta. El stie ca tu condamni dezvaluirea acestor taine.

11. Domnul, primul dintre sfinti a pastrat numele tau între cele ale sfintilor; El te va pastra curat între decazutii locuitori ai pamântului. El Î-ti va da pentru urmasii tai regate si o mare glorie, si el va naste din tine o rasa de drepti si de sfinti al caror numar va fi fara sfârsit.

Capitolul 66

1. Dupa aceea, el mi-a aratat îngerii pedepselor ceresti care se pregateau sa vina sa dea apelor pamântului toata violenta lor,

2. Pentru ca ei sa serveasca dreptatii lui Dumnezeu si ca ei sa aduca osânda meritata de toti aceia care locuiesc pe pamânt.

3. Si Dumnezeul spiritelor le-a interzis îngerilor sa vina vreunul în ajutorul oamenilor.

4. Caci acesti îngeri conduceau forta apelor. Atunci eu m-am retras din preajma lui Enoh.

Capitolul 67

1. În acele zile, cuvintele Lui Dumnezeu s-au facut auzite în urechile mele, ele spuneau: Noe iata, viata s-a ridicat pâna la mine, o viata de crime, o viata plina de iubire si nedreptate.

2. Deja îngerii zidesc închisori si îndata ce ei îsi vor termina lucrul, Eu îti voi întinde mâna Mea si te voi pastra.

3. Din tine va rasari un sâmbure de viata care va reface pamântul, pentru ca el sa nu ramâna gol. Eu voi adeveri rasa ta înaintea mea si rasa acelora care vor locui cu tine va fi binecuvântata si se va înmulti pe fata pamântului prin virtutea numelui Domnului.

4. Cât priveste acei îngeri care au savârsit nelegiuiri, ei vor fi închisi si azvârliti în aceasta vale arzatoare, pe care stramosul meu Enoh mi-a aratat-o catre apus, unde se afla muntii de aur, argint, fier, metal lichid si cositor.

5. Eu am vazut aceasta vale si acolo se afla o mare ravaseala si apele se învolbureaza.

6. Si dupa ce s-au facut toate acestea, s-a raspândit o masa curgatoare de foc, un miros puternic de pucioasa, cu ape învolburate si valea îngerilor vinovati de ispita ardea în adâncul acestui pamânt.

7. În aceasta vale s-au scurs si fluviile de foc în care erau aruncati îngerii, care i-au dus în greseala pe locuitorii pamântului.

8. În acele zile, ele vor ajuta tamaduirea sufletelor si corpurilor regilor, puternicilor, celor mari si a celor care locuiesc pe pamânt, iar pe de alta parte, ele vor ajuta la pedepsirea spiritelor.

9. Spiritele lor vor fi la bunul plac, pentru ca ei sa fie judecati în corpurile lor, dat fiind ca l-au tagaduit pe Domnul spiritelor, si ca desi au stiut de pedepsele care îi amenintau, totusi nu au chemat numele Lui cel Sfânt.

10. Si asa cum corpurile lor vor fi supuse unor cazne groaznice, în acelasi fel, sufletele lor vor suporta o pedeapsa vesnica.

11. Caci Cuvântul Domnului spiritelor a fost totdeauna împlinit.

12. Judecata Sa va cadea peste ei, pentru ca s-au încrezut în desfatarea corpurilor lor si pentru ca l-au tagaduit pe Domnul spiritelor.

13. În acele zile apele acestei vai vor fi schimbate, când îngerii vor fi judecati, focul din aceste izvoare va dobândi o noua tarie.

14. Si când îngerii vor urca, apele din aceste izvoare se vor raci dupa ce au fost înfierbântate. Atunci l-am auzit pe Sfântul Mihail care mi-a spus: Judecata pe care o vor îndura îngerii îi ameninta la fel pe regi, pe principi si pe toti cei care stapânesc pamântul.

15. Caci aceste ape, dând viata spiritelor îngerilor, vor da moarte trupurilor lor. Dar ei nu vor întelege, ei nu vor crede ca aceste ape racoritoare se pot schimba într-un jeratic dogoritor care va arde pe veci.

Capitolul 68

1. Dupa aceea stramosul meu Enoh mi-a dat de stire asupra tuturor tainelor cuprinse în cartea sa si mi-a deslusit pildele care i-au fost aratate în mijlocul cuvintelor cartii.

2. În acest timp Sfântul Mihail a raspuns si a spus lui Rafael: Spiritul meu se ridica si se tulbura contra judecatii secrete împotriva îngerilor, cine va putea sa suporte oare o judecata atât de aspra, care nu va fi niciodata schimbata, care trebuie sa îi piarda pentru totdeauna?

3. Sentinta a fost pronuntata contra lor de catre cei care i-au facut sa iasa în felul acesta. Si stând înaintea Domnului spiritelor, Sfântul Mihail a raspuns si a spus catre Sfântul Rafael: Ce inima nu ar fi deloc tulburata, ce spirit nu ar avea mila?

4. Apoi Sfântul Mihail i-a vorbit lui Rafael: Eu nu îi apar deloc în fata Domnului, caci ei L-au jignit pe Domnul spiritelor, purtându-se ca niste zei, de aceea justitia suprema va coborî asupra lor pentru vecie.

5. Nici un înger nevinovat, nici un om nu îi va simti asprimea, doar aceia singuri care sunt vinovati si care vor fi pedepsiti pentru totdeauna.

Capitolul 69

1. Dupa aceasta ei vor fi izbiti de uimire si de groaza din cauza judecatii pronuntate asupra lor, ca pedeapsa pentru cele aratate locuitorilor pamântului.

2. Iata numele vinovatilor: Primul dintre toti este Semiaza, al II-lea Arstikifa, al III-lea Armen, al IV-lea Kakabael, al V-lea Tur-el, al VI-lea Rumiat, al VII-lea Dan-el, al VIII- lea Nukael, al IX-lea Baruq-el, al X-lea Azaz-el, al XI-lea Armers, al XII-lea Batar-ial, al XIII-lea Basasael, al XIV-lea Auan-el, al XV-lea Tur-ial, al XVI-lea Simatsiel, al XVII-lea Letar-el, al XVIII-lea Tumael, al XIX-lea Tar-el, al XX-lea Rumael, al XXI-lea Izezeel.

3. Acestea sunt numele printilor îngerilor vinovati. Iata acum numele capeteniilor peste o suta; ale capeteniilor peste cincizeci si ale capeteniilor peste zece.

4. Numele primului este Yekum, acesta este cel care a ademenit pe toti fiii îngerilor sfinti, cel care i-a pus sa coboare pe Pamânt pentru a procrea copii cu fiintele umane.

5. Numele celui de-al doilea este Kesabel, care a inspirat gânduri rele fiilor îngerilor si îi va pune sa-si întineze corpurile lor împerechindu-se cu fiicele oamenilor.

7. Acesta este cel care a ispitit-o pe Eva, si le-a aratat fiilor oamenilor uneltele care dau moartea, platosa, scutul, spada, si tot ce poate da sau ocoli moartea.

8. Aceste unelte au trecut din mâinile sale în cele ale locuitorilor Pamântului si acolo au ramas pentru totdeauna.

9. Numele celui de-al patrulea este Tenemue; acesta este cel care i-a învatat pe fiii oamenilor ce-i amaraciunea si desfatarea.

10. Si care le-a dezvaluit toate secretele unei false întelepciuni.

11. El i-a învatat sa scrie si le-a aratat cum sa foloseasca cerneala si hârtia.

12. De asemenea, prin el s-au vazut înmultindu-se cei care s-au ratacit, în ciuda falsei lor întelepciuni, de la facerea lumii si pâna în aceasta zi.

13. Caci oamenii nu au fost creati pentru a-si înscrie credinta lor pe hârtie cu ajutorul cernelii.

14. Ei au fost facuti pentru a fi în curatenie si dreptate deopotriva cu îngerii.

15. Ei nu ar fi cunoscut moartea, care nimiceste totul; aceasta pentru ca puterea devoreaza.

16. Ei nu vor pieri decât din cauza prea marii lor stiinte.

17. Numele celui de-al cincilea este Kasaide; acesta este cel care a aratat copiilor oamenilor toate artele diavolesti si raufacatoare.

18. Aceste mijloace infame de a omorî un copil în pântecele mamei sale, aceste arte care se practica prin muscatura de sarpe, prin puterea, în mijlocul zilei, din samânta sarpelui ce se numeste Tabaet.

19. Astfel este numarul lui Kesbel, principalul juramânt pe care Atotputernicul, din sânul gloriei Sale, L-a aratat îngerilor.

20. Numele sau este Beka. Acesta i-a cerut Sfântului Mihail sa îi dezvaluie numele secret, pentru a avea inteligenta si pentru a tine minte legamântul de temut al lui Dumnezeu si sa îi faca sa tremure la auzul acestui nume si al acestui legamânt, pe aceia care au aratat oamenilor toate secretele primejdioase.

21. Acesta este, într-adevar, misiunea magica a acestui legamânt, el este de temut si fara mila.

22. Si el a dat acest legamânt al lui Aka, în mâinile Sfântului Mihail.

23. Iata rezultatele acestui legamânt:

24. Prin puterea sa magica, cerul a fost despartit de ape înainte de crearea lumii.

25. prin el, pamântul s-a ridicat deasupra si din partile ascunse ale colinelor tâsnesc izvoare limpezi, de la crearea lumii si pentru totdeauna.

26. Prin acest legamânt, marea a fost asezata între granitele sale si pe fundamentele sale.

27. El a pus fire de nisip pentru a o opri la vreme de furie si niciodata ea nu va putea depasi aceasta limita. Prin acest legamânt de temut, a fost scobita genunea si ea îsi pastreaza locul pentru vecie.

28. Prin acest legamânt soarele si luna îsi fac fiecare drumul lor mereu reînnoit, fara a se abate niciodata de la calea care le-a fost harazita.

29. Prin acest legamânt, stelele îsi urmeaza calea lor eterna.

30. Si când sunt ele strigate pe numele lor, ele raspund: Iata-ma!

31. Prin acest legamânt, vânturile conduc apele, toate au spiritul lor propriu care stabileste între ele o fericita armonie.

32. Acolo se pastreaza izvoarele tunetelor si fulgerarea trasnetelor.

33. Acolo sunt pastrate izvoarele grindinei si ghetii, izvoarele zapezii, ploii si ale picaturilor de roua.

34. Toti acesti îngeri vor pastra si vor binecuvânta numele Domnului spiritelor.

35. Ei Îl vor sarbatori prin toate felurile de laude si Domnul spiritelor îi va sprijinii, îi va încuraja în aceste fapte de multumire si ei vor proslavi, vor sarbatori si vor glorifica numele Domnului spiritelor în vecii vecilor.

36. Si acest legamânt va fi adeverit pentru ei si drumul lor va fi aratat si nimic nu îi va putea împiedica sa-l urmeze.

37. Mare va fi bucuria lor.

38. Ei Îl proslavesc, Îl sarbatoresc, Îl glorifica pentru ca taina Fiului omului le-a fost aratata.

39. Si El va fi asezat pe un tron de glorie si Lui I-a fost pastrata partea cea mai mare a judecatii. Pacatosii vor disparea si vor fi nimiciti de pe fata pamântului iar aceia care i-au ademenit vor fi legati în lanturi pentru totdeauna.

40. Dupa gradele lor de vinovatie ei vor fi dati diferitelor cazne, în ceea ce priveste lucrarile lor, ele vor disparea de pe fata pamântului si din acel moment nu va mai fi cine sa ispiteasca pentru ca sa ivit Fiul omului asezat pe tronul Sau de glorie.

41. Toate nedreptatile vor înceta, tot raul va disparea din fata Sa si Cuvântul,Fiului omului, va fi singur în fata Domnului spiritelor.

42. Iata a treia parabola a lui Enoh.

Capitolul 70

1. Dupa aceasta, numele Fiului omului, traind cu Domnul spiritelor, a fost preaslavit de locuitorii pamântului.

2. El a fost laudat în carele lor si a fost sarbatorit în mijlocul lor.

3. De la acest moment, eu nu m-am mai vazut în mijlocul copiilor oamenilor ci am fost asezat între doua spirite, între miazanoapte si apus unde îngerii au primit funii pentru a masura locul harazit dreptilor si alesilor.

4. Acolo am vazut pe primii patriarhi, sfintii care locuiau în aceste locuri frumoase pentru eternitate.

Capitolul 71

1. Dupa aceea spiritul meu s-a ascuns si si-a luat zborul spre ceruri. Am vazut fii de îngeri sfinti mergând pe un foc arzator, vesmintele lor erau albe si fetele lor transparente precum cristalul.

2. Am vazut doua râuri de foc stralucind ca hiacintul.

3. Atunci m-am prosternat în fata Domnului spiritelor.

4. Si Mihail, unul din arhangheli m-a prins de mâna, m-a lamurit si m-a condus în sanctuarul secret al iertarii si al dreptatii.

5. El mi-a aratat toate lucrurile ascunse ale marginilor cerului, locasurile stelelor, razele luminoase care veneau sa ilumineze fetele sfintilor.

6. Si el a ascuns spiritul lui Enoh în cerurile cerurilor.

7. Acolo am vazut în mijlocul luminii, un palat construit din pietre de cristal.

8. Si în mijlocul acestor pietre, straluceau limbi de foc, spiritul meu a vazut un cerc care înconjura locasul, arzând în cele patru laturi si fluvii de foc erau primprejur.

9. serafimii, heruvimii si ophanimii, stateau în picioare de jur împrejur. Ei nu dormeau niciodata, ei pazeau tronul gloriei.

10. Si am vazut îngeri nenumarati, mii de mii si miriade de miriade care înconjurau acest palat.

11. Mihail, Rafael, Gabriel, Phanuel si îngerii sfinti care erau în cerurile superioare, intrau si ieseau. Rafael si Gabriel ieseau din acest palat laolalta cu o multime fara numar de îngeri sfinti.

12. Cu ei a aparut atunci si Cel Batrân de zile, al Carui cap era alb si curat ca o lâna si ale Carui vesminte sunt cu neputinta de descris.

13. Atunci m-am prosternat si toata carnea mi-a fost zguduita de un tremur convulsiv si spiritul meu s-a topit.

14. Am ridicat vocea pentru a binecuvânta, a lauda si a glorifica.

15. Si laudele care mi-au iesit din gura erau placute Celui batrân de zile.

16. Cel Batrân de zile a venit cu Mihail si Gabriel, Rafael si Phanuel, cu mii de mii si miriade care nu putea fi socotiti.

17. Atunci acest înger s-a apropiat de mine si m-a salutat în acest fel: „Tu esti Fiul omului, tu te-ai nascut pentru dreptatea noastra si dreptatea se afla în tine”.

18. „Dreptatea Celui Batrân de zile nu te va parasi”.

19. El a spus: „Voi coborî peste tine pacea, caci pacea vine de la cel care a creat lumea”.

20. „Si ea va ramâne în tine pentru totdeauna”.

21. Toti cei care vor trai si care vor merge pe calea dreptatii, vor forma cortegiul tau pentru eternitate”.

22. „Si casa lor va fi lânga tine, destinul lor va fi acelasi cu al tau si ele nu vor fi niciodata separate”.

23. „Si astfel li se va da lor un lung sir de zile împreuna cu Fiul omului”.

24. „Pacea va fi pentru cei drepti, drumul întelepciunii pentru cei sfinti, în numele Domnului spiritelor, în toate veacurile”.

Capitolul 72

1. Cartea mersului astrelor ceresti, dupa regulile lor, epocile lor, numele lor, locului unde îsi încep drumul lor si a diferitelor lor pozitii, toate lucrurile pe care Uriel, îngerul Sfânt care era cu mine si care le conduce mi le-a lamurit pe rând.

2. Iata prima lege a astrelor. Soarele, lumina zilei, iese pe portile cerului aflate la rasarit si apune în partea opusa intrând pe portile cerului care sunt la apus.

3. Am observat sase porti prin care soarele îsi începe drumul si sase porti prin care el îl termina.

4. Prin aceleasi porti iese si intra si Luna, si am vazut acesti printi ai luminatorilor ceresti cu astrele care îi devanseaza, cele sase porti pe unde rasar si cele sase porti pe unde apun.

5. Toate aceste porti sunt aliniate una dupa alta si la dreapta si la stânga sunt facute ferestre.

6. În primul rând se vede înaintând luminatorul cel mare care se numeste soare, al carui drum este crugul cerului si care straluceste de foc si de flacari.

7. Vântul împinge carul pe care el este ridicat.

8. Dar de îndata el se îndreapta catre miazanoapte pentru a înainta apoi catre rasarit, el se întoarce trecând prin aceasta poarta si lumineaza aceasta parte a cerului.

9. Astfel se arata el în prima luna a drumului sau.

10. El pleaca din a patra din aceste porti care este la rasarit.

11. Si la aceasta a patra poarta prin care el trece în prima luna sunt douasprezece ferestre deschise pe unde ies torente de flacari, când ele se deschid la timpul care le este hotarât.

12. Atunci când soarele se ridica pe cer, el trece prin a patra poarta în timp de treizeci de zile si prin a patra poarta din partea de apus el coboara în linie dreapta.

13. Dupa acest timp zilele se maresc, noptile se micsoreaza timp de treizeci de zile. Atunci ziua este cu doua parti mai lunga ca noaptea.

14. Într-adevar ziua are zece parti, în timp ce noaptea are opt parti.

15. În acest timp soarele trece prin aceasta a patra poarta si apune trecând prin poarta corespunzatoare, dupa aceea el se apropie de a cincea poarta care este la rasarit timp de treizeci de zile si apune de asemenea trecând prin poarta corespunzatoare.

16. Atunci ziua se mareste cu înca o parte, în acest fel ziua are unsprezece parti, noaptea descreste si nu are decât sapte.

17. Atunci soarele înainteaza catre rasarit pentru a trece prin a sasea poarta si el se ridica si apune la trecerea prin aceste porti la fel timp de treizeci de zile.

18. În acest timp ziua este de doua ori mai lunga decât noaptea si are douasprezece parti.

19. Cât priveste noaptea, ea se micsoreaza în aceeasi masura si nu contine decât sase parti. În sfârsit soarele coboara, astfel încât ziua se micsoreaza, pe când noaptea se mareste.

20. Caci soarele revine catre rasarit trecând prin a sasea poarta prin care el iese si intra timp de treizeci de zile.

21. Dupa aceasta perioada ziua se micsoreaza treptat, asadar ea nu are mai mult de unsprezece parti, în timp ce noaptea are sapte.

22. Soarele paraseste apusul trecând prin poarta a sasea si înainteaza catre rasarit, rasarind prin a cincea poarta timp de treizeci de zile si apunând în acelasi fel la apus la trecerea prin a cincea poarta.

23. În acest moment ziua este micsorata cu doua douasprezecimi în asa fel încât are zece parti în timp ce noaptea are opt.

24. Ci soarele trece la rasarit ca si la apus prin a cincea poarta. În sfârsit el rasare prin a patra poarta timp de treizeci si una de zile si apune la apus.

25. În aceasta perioada ziua este egala cu noaptea, astfel încât si una si alta au în mod egal câte doua parti.

26. Atunci soarele paraseste aceasta poarta si înainteaza catre apus, trecând prin a treia poarta unde rasare si apune.

27. În aceasta perioada noaptea creste timp de treizeci de zile în asa fel încât noaptea va avea zece parti în timp ce ziua va avea numai opt.

28. Atunci soarele va rasari prin a treia poarta si va apune în acelasi fel prin a treia poarta de la apus timp de treizeci de zile.

29. Apoi el trece prin a doua, atât la rasarit cât si la apus.

30. În acest timp, noaptea are unsprezece parti si ziua numai sapte.

31. Acesta este timpul în care soarele trece prin a doua poarta atât la rasaritul cât si la apusul sau. Apoi el coboara si ajunge la prima poarta ceea ce se întâmpla timp de treizeci de zile.

32. El apune la fel prin prima poarta.

33. Atunci noaptea este dubla fata de zi.

34. Astfel ea are douasprezece parti în timp ce ziua nu are decât sase.

35. Si când soarele ajunge la aceasta poarta el îsi reîncepe crugul sau

36. El trece prin aceasta poarta timp de treizeci de zile si apune în aceeasi poarta la apus.

37. În acest timp noaptea se micsoreaza cu o parte având astfel unsprezece parti.

38. Cât priveste ziua ea nu are decât sapte parti.

39. Atunci soarele va trece prin cea de a doua poarta la rasarit.

40. Revine prin cea pe care înainte o evitase timp de treizeci de zile, rasare si apune prin doua parti asemanatoare.

41. Noaptea se micsoreaza în continuare, ea mai are zece parti si ziua opt. Soarele trece prin a doua poarta atât la rasaritul sau cât si la apusul sau apoi el înainteaza catre rasarit, rasare prin a treia poarta timp de treizeci si una de zile si apune prin poarta corespunzatoare de la apus.

42. Noaptea continua sa se micsoreze, ea nu mai are decât noua parti la fel ca si ziua caci este egalitate între una si cealalta; anul este în cea de a trei sute saizeci si patra zi a sa.

43. Astfel acesta este crugul soarelui însusi care duce la lungimea sau scurtimea zilelor si a noptilor.

44. Caci el face ca ziua sa creasca treptat si ca noaptea sa scada în acelasi fel.

45. Aceasta este legea crugului soarelui, el înainteaza si se retrage rând pe rând. Astfel i-a fost scris acestui astru harazit sa lumineze pamântul.

46. Acesta este astrul caruia Dumnezeu înca din genuni i-a dat numele de soare.

47. Si astfel el rasare si apune, fara a avea odihna niciodata despicând ziua si noaptea în carul sau întinderile diafane. Lumina sa lumineaza sapte parti ale lunii, dar marimile lor, la amândoua sunt egale.

Capitolul 73

1. Dupa aceasta prima lege am observat acelea care privesc astrul inferior si care se numeste luna al carui drum este cât crugul cerului.

2. Exista un vânt care împinge carul pe care ea este ridicata dar lumina sa este împartita cu masura.

3. În fiecare luna apusul sau si rasaritul sau difera si zilele sale sunt ca zilele soarelui si când lumina sa e plina contine sapte parti de soare.

4. Ea rasare si porneste în drumul sau catre apus timp de treizeci de zile.

5. În acest timp ea apare si aceasta înseamna pentru voi începutul lunii. Timp de treizeci de zile ea trece prin poarta prin care trece si soarele.

6. Atunci ea este aproape invizibila, astfel încât nu apare nici o lumina cu exceptia unei septimi din lumina sa totala care creste zilnic cu o parte, dar rasarind si apunând mereu odata cu soarele.

7. Când soarele rasare, luna rasare cu el si primeste de la el o parte firava de lumina.

8. În aceasta noapte,prima zi înaintea zilei lunii, luna apune odata cu soarele.

9. Si în timpul acestei nopti luna este întunecata, dar ea rasare cu a saptea parte din lumina sa îndepartându-se de rasaritul soarelui.

10. Dar putin câte putin ea se lumineaza pâna când lumina sa ajunge deplina.

Capitolul 74

1. Atunci am aflat o alta lege care arata cum se stabileste luna lunara: Uriel, îngerul meu Sfânt si îndrumatorul meu nu mi-a lasat nimic necunoscut.

2. Asadar am scris totul asa cum mi-a fost aratat.

3. Am notat lunile anului în ordinea în care ele sosesc, aparitia si fazele lunii în timpul a cincisprezece zile.

4. Am notat în care vreme luna pierde cu desavârsire lumina sa si în care vreme ea straluceste cu toata lumina sa.

5. În anumite luni, luna trece pe cer singura si în timpul altor doua luni ea apune odata cu soarele prin cele doua porti care se afla în mijloc, adica prin a treia si a patra. Ea rasare timp de sapte zile si îsi împlineste drumul sau.

6. Apoi ea se apropie de poarta prin care a trecut soarele si timp de opt zile ea trece prin a doua poarta la fel ca si soarele.

7. Si în timp ce soarele rasare prin poarta a patra, luna rasare timp de sapte zile pâna când soarele trece prin poarta a cincea.

8. Înca din timpul celor sapte zile, ea coboara catre poarta a patra, ea este atunci în toata lumina sa, dar ea se micsoreaza curând si înainteaza prin prima poarta timp de opt zile.

9. Apoi ea se îndreapta din nou catre a patra poarta de unde rasare soarele.

10. Am aflat deci locurile lor ca si rasaritul si apusul soarelui urmând ordinea lunilor anului.

11. Si în aceste zile la fiecare cinci ani se adauga treizeci de zile pentru ca ele sunt în plus în anul solar. Si toate zilele care vor apartine unuia dintre acesti cinci ani vor fi în numar de trei sute saizeci si patru. Vor fi mai mult cu sase zile pentru fiecare dintre ele, astfel încât sa se alcatuiasca o luna suplimentara de treizeci de zile.

12. Luna lunara este mai scurta decât luna solara si stelara.

13. În rest ea este cea care potriveste anii în asa fel încât ei sa nu difere cu nici o zi si sa fie tot timpul de trei sute saizeci si patru de zile. În trei ani sunt o mie noua zeci si doua de zile, în cinci ani o mie opt sute douazeci de zile, în opt ani doua mii noua sute douasprezece zile.

14. Cât priveste anii lunari, trei ani contin o mie saizeci si doua de zile, cinci ani mai scurti decât cei ai soarelui, cu cincizeci de zile nu cuprind decât o mie sapte sute saptezeci si doua de zile, iar opt ani lunari cuprind doua mii opt sute treizeci si doua de zile.

15. Astfel opt ani lunari sunt mai scurti decât opt ani solari cu optzeci de zile.

16. Anii se socotesc deci prin crugul soarelui sau a lunii, ei sunt mai lungi sau mai scurti dupa cum ne luam dupa unul sau dupa altul dintre acesti astri.

Capitolul 75

1. Iata acum conducatorii si printii care hotarasc peste toata creatia, peste toate stelele ca si peste cele patru zile adaugate pentru împlinirea anului.

2. Ei au nevoie de aceste patru zile desi ele nu fac parte din an.

3. Oamenii s-au înselat asupra acestor zile caci trebuie tinut cont de acesti luminatori pentru a se face socoteala, stiind ca una este adaugata la prima poarta, a doua la a treia, alta la a patra si ultima la a sasea.

4. Acesta este felul în care se împlineste numarul de trei sute saizeci si patru de pozitii care formeaza tot atâtea zile. Iata semnele:

5. Anotimpurile.

6. Anii

7. Si zilele, asa cum Uriel mi le-a facut cunoscute. Uriel este îngerul pe care Domnul gloriei l-a asezat peste toti astrii

8. Care stralucesc în cer si lumineaza pamântul. Acestia sunt:

9. Cei ce împart zilele si noptile, altfel spus: soarele, luna astrele întregii armate ceresti care strabat cerul pe carele lor în toate directiile.

10. Astfel Uriel mi-a aratat douasprezece porti care se deschid pentru carul soarelui, de unde izvorasc raze fara numar.

11. Prin ele vine pe pamânt, atunci când aceste porti se deschid la timpul hotarât, prin ele izbucnesc de asemenea vânturile si spiritele picaturilor de roua, când ferestrele de la marginea cerului se deschid la timpul hotarât prin vointa divina.

12. Am vazut douasprezece porti în cer la marginile pamântului prin care ies soarele si luna si stelele si toate lucrarile cerului la rasarit si la apus.

13. Si alte ferestre se deschid înca la dreapta si la stânga.

14. Una dintre aceste ferestre mareste caldura verii, ca si portile prin care pleaca si unde se reîntorc fara încetare aceste stele într-o rotire fara sfârsit.

15. Si am vazut în cer carul pe care se afla aceste stele rotindu-se deasupra lunii fara a obosi niciodata. Una dintre ele este mai stralucitoare decât celelalte, aceasta face crugul lumii întregi.

Capitolul 76

1. Si catre marginile pamântului am vazut douasprezece porti pentru toate vânturile care ies din timp în timp pentru a se raspândi pe pamânt.

2. Trei dintre aceste porti se deschid în partea opusa cerului, celelalte trei la apus, trei spre dreapta si trei spre stânga. Primele trei privesc spre rasarit, ultimele trei spre miazanoapte. Cele care sunt asezate la dreapta si la stânga privesc spre miazazi si spre apus.

3. Prin patru porti ies vânturile de binecuvântare si de mântuire si prin celelalte opt vânturile de jale. Când ele sufla, ele aduc stricaciune pamântului si locuitorilor sai, apelor si tuturor celor ce traiesc în ele.

4. Printul vânturilor iese prin poarta asezata la rasarit si prin prima poarta de la rasarit care se apleaca spre miazazi. Acest vânt aduce distrugerea, seceta, caldura înabusitoare si stricaciunea.

5. De la a doua poarta care este în mijloc se raspândeste egalitatea sau masura dreapta pentru toate lucrurile, ploaia, fertilitatea, curatenia si forta; de la ultima poarta, întoarsa catre miazanoapte vine frigul si seceta.

6. Dupa aceste vânturi vin vânturile lui Notus care sufla prin trei porti principale, prin prima, întoarsa catre rasarit iese un vânt cald.

7. Dar prin poarta din mijloc se împrastie un miros placut, picaturi de roua, ploaia mântuirea si viata.

8. De la a treia poarta, catre apus, vin roua, ploaia, taciunea si stricaciunea

9. Vântul din nord sufla prin trei porti. De la a saptea, asezata lânga aceea care priveste la miazazi ies roua, ploaia, taciunea si stricaciunea. De la cel de mijloc vine ploaia, roua, viata si mântuirea. De la a treia poarta întoarsa spre apus, dar apropiata de miazanoapte vine grindina, gheata, zapada, ploaia si roua.

10. Vin în sfârsit, din a patra regiune, vânturile de apus. De la prima poarta ies roua, ploaia, gheata, frigul, zapada si gerul, de la poarta din mijloc, ploaia, linistea si abundenta.

11. De la ultima din partea de miazazi, uscaciunea, dezastrul, seceta si moartea.

12. Astfel se încheie descrierea celor doisprezece porti asezate în patru colturi ale cerului.

13. Toate legile lor, toate înrâuririle lor, bune sau rele, eu ti le-am dat lamurit, o fiul meu Matusalem!

Capitolul 77

1. Primul vânt se numeste de rasarit pentru ca este primul.

2. Al doilea se numeste vântul de miazazi, pentru ca acesta este momentul când coboara Cel vesnic, Cel binecuvântat pe veci.

3. Vântul din apus se mai numeste si vântul scaderii pentru ca acesta este partea în care toate astrele ceresti se micsoreaza si coboara.

4. Al patrulea vânt, vântul de miazanoapte se împarte în trei parti: una este destinata locuintelor oamenilor, cealalta e ocupata de lacuri, de vai, de padure, de râuri, de locuri acoperite de întuneric sau de zapada, a treia este raiul.

5. Am vazut sapte munti mai înalti decât toti muntii de pe pamânt, de acolo se împarte chiciura, zilele, anotimpurile si anii vin si trec peste ele.

6. Am vazut sapte fluvii pe pamânt mai mari decât toate celelalte fluvii, unul curge de la apus spre rasarit si merge sa se verse în Marea cea Mare.

7. Celelalte doua curg din miazanoapte spre mare si vin sa se verse în marea Eritreei, catre rasarit.

8. Am vazut sapte insule mari pe aceasta mare, doua în apropierea tarmului, cinci în Marea cea Mare.

Capitolul 78

1. Numele soarelui sunt: Oz-iares si Tomas.

2. Luna are patru nume: Primul este Asonia, al doilea Ebla, al treilea Benaces, al patrulea Erae.

3. Acestia sunt doi mari luminatori, drumurile carora sunt cât crugul cerului si care au marimi egale.

4. În drumul soarelui exista sapte parti de lumina care sunt reflectate de luna. Aceste sapte parti vor lumina luna pâna la sfârsit. Ele ies prin poarta de la apus, dupa ce au luminat în miazanoapte si revin pe cer prin poarta de la rasarit.

5. Când luna rasare, ea apare în cer, si ea este luminata de jumatate din a saptea parte a lunii.

6. Aceasta lumina se întregeste la capatul a paisprezece zile.

7. Curând se vor întregii de trei ori cinci parti de lumina, astfel încât dupa cincisprezece zile ea ajunge la marimea sa întreaga.

8. Atunci luna reflecta toata lumina pe care o primeste de la soare.

9. Ea descreste apoi si urmeaza în descresterea sa acelasi drum pe care l-a avut si la cresterea sa.

10. În unele luni luna are 29 de zile.

11. Exista alte luni când ea are douazeci si opt de zile.

12. Uriel mi-a aratat înca o lege. Aceasta este felul în care lumina data de soare vine si se împrastie pe luna.

13. În tot timpul în care luna creste în lumina sa, ea înainteaza în fata soarelui pâna când la terminarea a paisprezece zile lumina sa ajunge pâna in cer.

14. Dar când ea creste, sau când aceasta lumina este absorbita putin câte putin în cer, prima zi se numeste luna noua, pentru ca în aceasta zi ea reîncepe sa primeasca lumina de la soare.

15. Ea este completa, în ziua când soarele coboara la apus, pe când luna urca la rasarit.

16. Atunci luna straluceste toata noaptea pâna când soarele rasare înaintea ei, atunci luna se sterge în fata soarelui.

17. Când lumina se apropie de luna, ea descreste înca, pâna când ea este complet acoperita, atunci timpul sau este terminat.

18. Atunci crugul sau gol este fara nici o lumina.

19. În timpul a trei luni ea face drumul sau în treizeci de zile si în timpul altor trei luni ea îl face în douazeci si noua de zile.

20. Si în timpul a trei luni ea are un drum de treizeci de zile si în timp de trei luni un drum de douazeci si noua de zile.

21. Noaptea ea apare timp de douazeci de zile ca o figura de om si ziua ea se confunda cu cerul.

Capitolul 79

1. Si acum fiul meu Matusalem, eu ti-am facut tie cunoscut totul, si descrierea cerului este terminata.

2. Te-am facut sa vezi cursa tuturor astrelor luminoase care stapânesc anotimpurile, diferitele perioade ale anului si diversele lor influente, formarea lunilor, a saptamânilor si a zilelor. De asemenea te-am facut sa vezi descresterile lunii, care se petrec la a sasea poarta, caci aceasta este poarta la care luna îsi pierde lumina.

3. Acesta este locul în care începe luna, acesta este si locul unde ea se termina la vremea harazita, dupa ce ea a parcurs o suta saptezeci si sapte de zile, adica douazeci si sapte de zile, adica douazeci si cinci de saptamâni si doua zile.

4. Drumul sau este mai scurt decât al soarelui, si are cinci zile mai putin pe semestru.

5. Când ea este plina prezinta o fata de om. Aceasta mi le-a facut cunoscute Uriel, marele înger care le guverneaza.

Capitolul 80

1. În aceste zile Uriel mi-a spus: Iata, te-am facut sa stii totul, o, Enoh!

2. Ei ti-am revelat totul. Tu vezi soarele, luna si îngerii care dirijeaza stelele din cer, care conduc miscarile lor, fazele lor si schimbarile lor.

3. Zilele pacatosilor nu vor fi împlinite.

4. Samânta lor nu le va ajunge în sesuri si câmpii, muncile pamântului vor fi ravasite, nimic nu le va veni la timpul sau. Ploaia va ramâne în aer si cerul va fi de bronz.

5. În acele timpuri roadele pamântului vor fi întârziate, ele nu vor înflori la timpul lor si pomii îsi vor opri fructele.

6. Luna îsi va schimba drumul sau, ea nu va mai apare la timpul sau. Cerul va dogorî si nici un nor nu se va vedea si uscaciunea se va întinde pe suprafata pamântului. Stele cazatoare vor brazda cerul caci multe stele se vor întoarce din drumul lor obisnuit, ratacind prin genuni.

7. Si îngerii care le conduc nu vor putea face nimic ca sa le întoarca pe drumul lor si toate stelele se vor razvrati împotriva pacatosilor.

8. Locuitorii pamântului vor fi buimaci în gândurile lor, ei îsi vor strica toate caile lor.

9. Ei vor calca poruncile Domnului si se vor crede zei, în acest timp raul se va înmulti în sânul lor.

10. Dar pedeapsa cerului nu se va lasa asteptata, ei vor pierii cu totii.

Capitolul 81

1. Si el mi-a zis: „O, Enoh, priveste aceasta carte care este coborâta din ceruri, citeste ce este în ea si încearca sa întelegi tot ce cuprinde ea”.

2. Atunci am vazut tot ce a venit din cer si am înteles tot ce era scris în carte. Citindu-le, am cunoscut toate lucrarile oamenilor.

3. Toate lucrarile copiilor carnii, de la începuturi si pâna la sfârsit.

4. Si am laudat pe Domnul, Regele Gloriei, Fauritorul tuturor acestor minunatii.

5. Si L-am preamarit pentru marea Sa rabdare, pentru îndurarea Sa fata de copiii lumii.

6. Si am strigat: Preafericit este omul care moare în dreptate si în bine si caruia nu i se poate pune în fata nici o carte a faradelegii care nu a cunoscut nedreptatea!

7. Atunci cei trei sfinti m-au apucat si m-au dus pe pamânt, lasându-ma în fata usii casei mele.

8. Si ei mi-au spus: Explica toate aceste lucruri fiului tau Matusalem, anunta-i pe toti copiii tai ca nici o fiinta nu va ramâne fara a fi judecata în fata lui Dumnezeu, caci El este Creatorul.

9. Timp de un an întreg, noi te vom lasa cu copiii tai, pentru ca sa îti gasesti puterile dintâi si ca tu sa poti sa îti înveti familia, sa scrii toate lucrurile pe care le-ai vazut si sa le deslusesti copiilor tai. Dar în mijlocul anului viitor, te vom ridica din mijlocul a lor tai si inima ta se va întoarce la puterea dintâi, caci Alesul va dezvalui alesului secretele dreptatii, cel drept se va înveseli cu cel drept, ei vor marturisi pe Dumnezeu laolalta. Cât priveste pacatosii, ei vor pieri cu pacatosii.

10. Si depravatii cu depravatii.

11. Si chiar aceia care au trait în dreptate vor muri din cauza faptelor rele ale oamenilor si ei îsi vor da sufletul din cauza faptelor celor rai.

12. În acele zile, ei vor înceta sa Îmi mai vorbeasca.

13. Si am revenit la fratii mei, laudând si binecuvântând pe Domnul.

Capitolul 82

1. Deci, fiul meu Matusalem, eu ti-am spus totul, am scris totul, ti-am dezvaluit totul si ti-am dat o carte pentru fiecare lucru.

2. Pastreaza, fiul meu, cartile scrise de mâinile tatalui tau si transmite-le generatiilor viitoare.

3. Ti-am dat întelepciune, tie, copiilor tai si urmasilor tai, pentru ca ei sa dea mai departe aceasta înalta întelepciune în toate gândurile lor, urmasilor lor. Si cei care vor întelege nu vor mai putea dormi, dar ei vor deschide urechile pentru a le primi, pentru ca sa se faca vrednici de aceasta întelepciune care va fi pentru ei ca o hrana cereasca.

4. Fericiti sunt cei drepti, fericiti cei care merg în dreptate cei care nu cunosc deloc nedreptatea si care nu se aseamana deloc cu pacatosii ale caror zile sunt numarate.

5. Cât priveste drumul soarelui în cer, el intra si iese prin diferitele porti timp de treizeci de zile cu conducatorii a mii de specii de stele, cu cei patru care le sunt alaturati si care sunt legati de cele patru zile suplimentare.

6. Oamenii sunt într-o mare greseala cu privire la aceste zile, ei nu tin cont de ele în calculele lor. Dar aceste zile suplimentare exista: una la prima poarta, a doua la a treia, a treia la a patra si ultima la a sasea poarta.

7. Anul se compune astfel din trei sute saizeci si patru de zile.

8. Astfel calculul este exact. caci acesti astri, aceste luni, aceste perioade, acesti ani si aceste zile Uriel mi le-a aratat si lamurit, el care din partea lui Dumnezeu are putere asupra tuturor acestor astri si care potriveste înrâuririle lor.

9. Iata ordinea astrelor fiecare dupa locul lor din cer, unde rasare si apune dupa anotimpuri, perioade, zile si luni.

10. Iata numele celor care le conduc, care vegheaza asupra drumurilor lor, perioadele lor, înrâuririle lor.

11. Patru dintre ei deschid drumul, ei împart anul în patru parti. Alti doisprezece vin dupa aceea, cei care formeaza cele doisprezece luni ale anului, împartite în trei sute saizeci si patru de zile, cu conducatorii de câte o mie care deosebesc zilele, zilele obisnuite ca si zilele suplimentare, cei care ca primii conducatori împart anul în patru parti.

12. Conducatorii miilor sunt asezati în mijlocul celorlalti si fiecare dintre ei este asezat la locul sau. Ci, iata numele celor care conduc cele patru parti ale anului, anume: Melkel, Helammelak.

13. Meleyal si Marel.

14. Cât priveste numele celorlalti, acestea sunt: Adnarel, Jyasural si Jeyeluineal.

15. Acestia trei din urma merg dupa comandantii claselor de stele, fiecare merge de fiecare data dupa aceia care împart anul în patru parti.

16. În prima parte a anului apare Melkel, care se mai numeste si Tarnaa si Zahaia.

17. Zilele supuse influentei sale sunt în numar de nouazeci si una.

18. Si iata ce se întâmpla pe pamânt în timpul acestor zile: sudoare, caldura si munca. Toti arborii devin fertili, frunzele cresc, recolta de cereale îi bucura pe agricultori, trandafirii si toate florile împodobesc câmpiile iar copacii morti în iarna, acum se usuca.

19. Iata-i pe cei care conduc al doilea rând: Barkel, Zahebelo si Heloyalel, pe care îl ajuta si Helammelak, numit si soare sau prea stralucitorul.

20. Zilele supuse influentei lor sunt în numar de nouazeci si una.

21. Iata ce se întâmpla pe pamânt in acest timp: caldura si seceta, pomii îsi dau fructele lor si fructele sunt bune de uscat.

22. Turmele merg la pasunile lor si oile se aseaza jos. Se recolteaza toate darurile pamântului, se îngramadesc grânele în hambare si se pun strugurii în prese.

23. Numele celorlalti sunt: Gedael, Keel, Heel.

24. Carora trebuie sa îl adaugam pe Asphael.

25. Si zilele autoritatii sale sunt împlinite si terminate.

Capitolul 83

1. Si acum fiul meu Matusalem, ti-am împartasit toate viziunile pe care le-am avut înaintea ta. Am avut altele doua înainte de casatoria mea si una dintre ele nu seamana cu cealalta.

2. Prima mi-a aparut în timpul când eram ocupat sa citesc, si a doua cu câtva timp înainte de casatoria cu mama ta. Acestea au fost doua viziuni importante.

3. În legatura cu ele am întrebat pe Domnul.

4. M-am odihnit în casa bunicului meu Mahalaleel si am vazut cerul stralucitor si luminos.

5. Si m-am prosternat si am vazut pamântul mistuit de o mare genune si muntii agatati deasupra muntilor.

6. Coline cadeau peste coline, copacii cei mai înalti se despicau pe toata lungimea lor si erau aruncati în adânc si cadeau pâna la fund.

7. Vazând acest prapad, vocea mea s-a împleticit. Am strigat Gata, s-a sfârsit cu pamântul. Atunci bunicul meu Mahalaleel ma ridica si îmi spuse: Pentru ce strigi fiul meu, de ce jelesti?

8. Îi povestii viziunea pe care am avut-o si el îmi spuse: Ce ai vazut tu este grav fiul meu.

9. Si viziunea pe care tu ai avut-o este izbitoare, ea se refera bineînteles la pacatele pamântului, pe care trebuie sa îl înghita adâncurile. Da, va veni o mare pustiire.

10. Pentru aceasta, O! fiul meu, ridica-te si roaga-l pe Dumnezeul gloriei, caci tu esti credincios si pentru ca El sa lase câteva persoane pe pamânt si pentru ca oamenii sa nu piara cu totii. Fiul meu pustiirea va veni din cer pe pamânt si aceasta va fi o mare ruina.

11. Atunci m-am ridicat si Îl implorai pe Domnul, mi-am scris rugile mele pentru generatiile din lume, dându-i fiului Matusalem toate lamuririle pe care el putea sa le doreasca.

12. Si când am iesit si am vazut soarele ridicându-se la rasarit, luna coborând la apus, toate stelele pe care Dumnezeu le-a creat înaintând falnic pe cer, atunci L-am preamarit pe Domnul a toata dreptatea, am slavit numele Sau cel Sfânt, pentru ca el a facut ca soarele sa se iveasca prin ferestrele de la rasarit, el urca si se ridica pe bolta cerului si îsi împlineste calea sa stralucitoare.

Capitolul 84

1. Si ridicai mâinile spre cer si laudai pe Cel Prea Înalt. Si deschisei gura si ma folosi de limba pe care Dumnezeu a dat-o tuturor copiilor oamenilor, pentru a o folosi ca unealta pentru gândurile lor si L-am slavit în acesti termeni:

2. Tu esti binecuvântat Doamne, rege puternic si desavârsit, Domnul tuturor creaturilor din cer, Rege al regilor, Domn al întregului univers a carei Domnie, Stapânire si Maretie nu se va termina niciodata.

3. Din veac în veac Domnia Ta va dainui. Cerurile sunt tronul tau pentru totdeauna si pamântul este scara ta din vesnicie în vesnicie.

4. Caci Tu le-ai facut si Tu esti cel care le conduci. Nimic nu poate ocoli puterea Ta fara sfârsit. Cu Tine întelepciunea ramâne vesnic aceeasi, ea vegheaza fara încetare lânga tronul Tau. Tu cunosti, Tu vezi,Tu auzi tot, nimic nu scapa privirii Tale puternice, caci ochiul tau este pretutindeni.

5. Iata îngerii care au calcat ordinele Tale si furia Ta planeaza asupra trupurilor omenesti pâna în marea zi a judecatii.

6. Ci, Domnul Dumnezeul meu, rege puternic si indulgent te implor, te rog insistent asculta rugile mele, fa ca pasii mei sa dainuiasca pe pamânt si ca neamul omenesc sa nu piara cu totul!

7. Nu parasi pamântul devastat si fa ca el sa nu fie distrus niciodata!

8. O, Doamne înlatura de pe fata pamântului fiintele care te-au jignit. Dar pastreaza rasa celor drepti pentru a dainui pentru totdeauna. O Doamne nu îti întoarce fata de la servitorul tau!

Capitolul 85

1. Dupa aceea avui o alta viziune pe care vreau sa ti-o lamuresc, o, fiul meu. Si Enoh se ridica si spuse catre fiul sau Matusalem: Lasa-ma sa îti povestesc, o, fiul meu. Asculta vorba din gura mea si pleaca-ti urechea la viziunea si visul tatalui tau. Înainte de a lua în casatorie pe mama ta, avui o viziune în patul meu.

2. Iata un taur iesind din pamânt.

3. Si acest taur era alb.

4. Dupa aceea a iesit o junca si cu ea doi vitei tineri dintre care unul era negru si unul rosu.

5. Cel negru îl lovea pe cel rosu si îl urmarea pe tot pamântul.

6. Din acel moment nu îl mai observai pe vitelul cel rosu, dar cel negru devenii deodata foarte Batrân si avea cu el o junca.

7. Dupa aceea vazui mai multi tauri nascuti din acest cuplu care le semanau si care îi urmau.

8. Si prima junca se îndeparta din apropierea primului taur si ea cauta vitelul rosu dar nu îl gasi.

9. Si ea scotea gemete jalnice cautându-l.

10. Si ea continua tipetele sale pâna când taurul se apropie de ea, din acel moment ea înceta sa mai plânga si sa geama.

11. Si apoi ea aduse pe lume un taur alb.

12. Si dupa aceea multi alti tauri si alte junci.

13. Mai vazui în visul meu un bou alb care crescu la fel si sfârsi prin a deveni un mare bou alb.

14. Si din el iesira multi boi care erau asemanatori cu el.

15. Si ei începura sa faca alti boi albi asemanatori si ei urmau unii dupa altii.

Capitolul 86

1. Îmi ridicai privirea si vazui cerul deasupra capului meu.

2. Si iata ca o stea cazu din cer.

3. Si ea se înalta în mijlocul acestor tauri si paru ca paste împreuna cu ei.

4. Dupa aceea vazui alti tauri mari si negri si iata ca ei schimba fara încetare pasunile si staulele, în timp ce tinerii lor vitei încep sa se jeleasca împreuna cu ei si uitându-ma înca o data la cer, vazui mai multe astre care coborau si se îndreptau spre aceasta stea unica.

5. În mijlocul viteilor tineri, taurii erau cu ei si pasteau cu ei.

6. Privii si admirai aceste lucruri si iata ca taurii au început sa intre în calduri si sa se suie peste juninci, acestea primind samânta lor au adus pe lume elefanti, camile si magari.

7. Si tauri erau înspaimântati de aceasta generatie monstruoasa si imediat ei i-au muscat si i-au lovit cu coarnele lor.

8. Si elefanti i-au devorat pe tauri si iata ca toti copiii pamântului s-au cutremurat de cele ce au vazut si au ramas îngroziti.

Capitolul 87

1. Privii în continuare si îi vazui cum se loveau unii pe altii, se mâncau între ei si auzii pamântul care gemea. Atunci întorsei a doua oara privirile mele catre cer si într-o a doua viziune, vazui iesind oameni asemanatori cu oamenii albi. Era unul si altii trei care îl însoteau.

2. Acesti trei oameni care au iesit la urma, m-au luat de mâna si ridicându-ma deasupra pamântului si a locuitorilor sai m-au condus într-un loc deosebit.

3. Si de acolo m-au urcat pe un turn înalt înconjurat de coline mai joase si ei mi-au spus: Ramâi aici pâna când tu vei vedea ce se va întâmpla cu acesti elefanti, aceste camile si acesti magari, aceste stele si toate aceste vite.

Capitolul 88

1. Atunci observai pe acela dintre cei patru oameni albi care iesise primul.

2. Si el apuca prima stea care cazuse din cer.

3. Si el îi lega picioarele si mâinile si o arunca într-o vale îngusta, adânca, dezgustatoare si întunecata.

4. Atunci unul din cei patru trase o sabie si o întinse elefantilor, camilelor si magarilor, care au început sa se loveasca cu ea unii pe altii, si tot pamântul se cutremura.

5. Si în viziunea mea, iata: vazui pe unul din cei patru oameni coborâti din cer cum aduna si apuca toate stelele mari ale caror parti sexuale erau asemanatoare cu partile sexuale ale cailor si le arunca pe toate, cu picioarele si mâinile legate, în pesterile pamântului,

Capitolul 89

1. Atunci unul din cei patru oameni se apropie de ceilalti tauri si le arata lor anumite mistere la care ei s-au cutremurat. Si se nascu un om care construi o mare corabie. El locui în aceasta corabie si cu el trei tauri si s-a facut o învelitoare pe deasupra lor.

2. Îmi ridicai din nou privirea catre cer si observai o mare boltire si avea deasupra sapte cascade care varsau torente de ploaie peste sat.

3. Privii iarasi si iata ca izvoarele pamântului se raspândira peste pamânt în acest sat.

4. Si apa începu sa se învolbureze si sa creasca peste pamânt în asa fel încât nu mai am putut zari acel sat, pentru ca era tot acoperit cu apa.

5. Era într-adevar multa apa, întuneric si nori si iata ca înaltimea apei depasi înaltimea tuturor satelor.

6. Apele au acoperit în întregime si au învaluit pamântul.

7. Si toti taurii care erau adunati fura înecati si pierira în ape.

8. Dar nava plutea peste suprafata acestor ape. În acest timp toti taurii si elefantii, camilele si magarii si cirezile, pierira în aceasta inundatie imensa, ei disparura înghititi si nu i-am mai putut vedea în adâncurile din care nu au mai putut sa scape.

9. Mai privii înca si iata cascadele încetara sa mai cada din înalt, izvoarele pamântului sa mai curga, iar adâncurile se întredeschisera.

10. Si apele se retrageau în ele si aparu pamântul.

11. Si corabia se aseza pe pamânt, întunericul se împrastie si aparu lumina.

12. Atunci boul alb, care s-a facut om, iesi din arca si cu el a tras tauri.

13. Si unul din cei trei tauri era alb si semana cu acest bou, un altul era rosu ca sângele si al treilea era negru, si taurul alb se retrase de ceilalti.

14. Si animalele câmpului si pasarile cerului începura sa se înmulteasca.

15. Si diferitele specii ale acestor animale se grupara, lei, tigri, lupi, câini, mistreti, vulpi, camile si porci.

16. canari, ulii, vulturi si corbi.

17. Si printre ei se nascu un bou alb.

18. Si ei începura sa se muste unii pe ceilalti si boul alb care a fost nascut între ei va zamisli un catâr si un bou alb si dupa aceea mai multi catâri. Si boul alb care a fost zamislit din el a nascut la rândul sau un mistret si o oaie alba.

19. Mistretul zamisli multi alti mistreti.

20. Si oaia alte douasprezece oi.

21. când aceste douasprezece oi sau facut mari ele vândura una dintre ele magarilor.

22. Si magarii vândura oaia lupilor.

23. Si ea crescu printre ei.

24. Atunci Domnul aduse celelalte oi pentru a locui cu prima si sa pasca cu ea în mijlocul lupilor.

25. Si ele se înmultira si pasunile lor erau din abundenta.

26. Dar lupii începura sa le înspaimânte si sa le prigoneasca si le omorau mieii.

27. Si ei îi aruncau în adâncurile unui mare fluviu.

28. Atunci oile au început a se jeli din cauza pierderii micutilor lor si a se întoarce catre Domnul lor, una dintre ele reusi sa scape si se întoarse printre catâri.

29. Si vazui oile gemând, rugându-se si implorând pe Domnul,

30. din toate puterile lor,pâna când Domnul a coborât la strigatele lor, din înaltimea locuintei Sale ceresti si binevoi sa le viziteze.

31. Si El chema oaia scapata din mijlocul lupilor si i-a comandat sa mearga sa îi gaseasca pe lupii ucigasi si sa le spuna sa nu le mai supere pe oi.

32. Atunci oaia merse sa duca lupilor forta Cuvântului lui Dumnezeu si o alta oaie a venit în întâmpinarea primei si merse cu ea.

33. Si amândoua intrara în locuinta lupilor si le-au spus sa nu mai persecute oile.

34. Dupa aceea vazui lupii napastuind tot mai mult turmele de oi. Si oile strigara iarasi catre Domnul si Domnul cobora în mijlocul lor.

35. Si El începu sa omoare lupii care urlau, dar oile au pastrat linistea si nu au strigat.

36. Si iata ca vazui cum ele iesira din tara lupilor. Ochii acestor lupi au orbit si ei au iesit si au urmarit oile cu toate fortele lor. Dar Domnul oilor mergea cu ele si le conducea.

37. Si toate oile L-au urmat.

38. Fata Sa era înfricosatoare, înfatisarea Sa era stralucitoare si mareata. În acest timp lupii au început sa urmareasca oile pâna când au ajuns la marginea unei mari întinse.

39. Atunci marea a fost împartita si apele se trasera în parti ca un zid.

40. Si Domnul oilor care le conducea se aseza între ele si lupi.

41. În acest timp lupii nu puteau vedea deloc oile, dar ei le-au urmarit pâna în mijlocul marii si atunci apele s-au închis în spatele lor

42. Dar când l-au vazut pe Domnul, ei s-au întors pentru a fugi dinaintea fetei Lui.

43. Dar atunci apele s-au reunit dupa legile firesti si ele i-au înghitit pe lupi. Si eu vazui pe toti aceia care au urmarit oile înecându-se în valuri.

44. Cât pentru oi ele trecura marea si au mers în acel pustiu care nu avea nici un copac, nici apa, nici verdeata. Si ele vor începe sa deschida ochii si sa vada.

45. Si Îl vazui pe Domnul acestor oi traind împreuna cu ele si dându-le apa necesara.

46. Cu oaia care le conducea pe celelalte.

47. Si aceasta oaie se sui pe culmea unei stânci înalte si Domnul oilor a trimis-o catre celelalte.

48. Si Îl vazui pe Domnul acestor oi în mijlocul lor si fata Sa era aspra si înfricosatoare.

49. Si când l-au observat, oile s-au înspaimântat.

50. Si tremurând toate au înconjurat-o pe oaia care le conducea si pe cea care era cu ea si ele i-au zis: Noi nu putem nici sa ramânem în fata Domnului, nici sa Îl privim în fata.

51. Atunci oaia care le conducea se sui din nou pe piscul muntelui.

52. Si celelalte oi au început sa fie orbite si sa se departeze de drumul pe care le-a aratat oaia. Dar aceasta nu stia nimic.

53. Si Domnul s-a mâniat contra lor si când oaia a înteles ce se întâmpla la poalele muntelui,

54. ea coborî în graba si când se apropie de ele, ea gasi multe,

55. Care erau oarbe,

56. si care si-au parasit drumul. Si când celelalte oi au vazut-o, ele strigara si tremurara în prezenta sa.

57. Si ele îi cerura sa revina la staulul lor.

58. Atunci aceasta oaie, conducând pe celelalte oi cu ea s-a apropiat de cele care erau ratacite.

59. Si ea începu sa le loveasca si ele erau înspaimântate de prezenta ei. Atunci ea a adus înapoi la stâna pe cele care erau ratacite.

60. Si mai vazui într-o viziune ca aceasta oaie se facu om si el construi pentru Domnul o stâna si el a adus oile în ea.

61. Vazui înca cum a cazut o oaie care era venita în fata celui care era conducatorul celorlalte. Vazui în sfârsit pierind un mare numar din celelalte oi, micutii lor crescând în locul lor, întrând într-o noua pasune si venind la malul unui fluviu.

62. Si oaia care le-a condus si a devenit om, se desparti de ele si muri.

63. Si toate oile au cautat-o si au strigat-o cu tipete jalnice.

64. Vazui si ca ele se oprira din plâns si ca ele trecura peste apele unui fluviu.

65. Acolo crescura alte oi, pentru a le înlocui pe cele care murisera si care le-au condus mai înainte.

66. În sfârsit le vazui întrând în acest loc norocos, pe un pamânt al binefacerii si al bucuriei.

67. Ele si-au potolit foamea si stânele lor se ridicara pe acest pamânt preafericit si ochii lor erau când deschisi când orbiti, pâna când una dintre oi s-a ridicat din mijlocul lor si le-a condus în asa fel încât le-a readus pe toate si le-a deschis ochii.

68. Dar câinii, vulpile si mistretii au început sa le manânce pâna când o alta oaie a ajuns ruina turmei si berbecul care le condusese. Acest berbec începu sa loveasca cu coarnele sale câinii, vulpile si mistretii si i-a omorât pe toti.

69. Dar când prima oaie deschise ochii, a vazut fala berbecului palind si stingându-se.

70. Caci el începuse sa loveasca si oile, sa le napastuiasca si sa îsi uite toata onoarea.

71. Atunci Domnul trimise pe aceasta prima oaie la o alta oaie pentru a o face berbec si conducator al turmei în locul celui care si-a mânjit gloria sa.

72. Ea a mers si i-a vorbit si a asezat ca un berbec si câinii nu încetau sa le supere pe oi.

73. Si primul berbec la napastuit pe al doilea.

74. Atunci acesta se scula si fugi din fata primului berbec. Vazui câinii care l-au chinuit pe acest prim berbec.

75. Dar al doilea se ridica si conduse tinerele oi.

76. Si el zamisli mai multe oi, dar în cele din urma muri.

77. Si el a pus ca urmas un berbec tânar care deveni comandantul si conducatorul turmei.

78. Si sub el oile crescura si se înmultira.

79. Si toti câinii, vulpile si mistretii se temeau si fugeau din fata lui.

80. caci acest berbec lovea si tinea la distanta toate fiarele salbatice în asa fel ca lor le era peste putinta sa mai prigoneasca oile sau sa rapeasca macar una singura.

81. Si stâna deveni mare si minunata si se ridica un turn înalt cu ajutorul acestor oi.

82. Stâna era putin ridicata, dar turnul era foarte înalt.

83. Si Domnul oilor se aseza în acest turn si voi sa i se ridice o masa mareata.

84. Dar vazui curând ca oile au început sa greseasca din nou, sa urmeze drumuri diferite si sa paraseasca stâna lor

85. Si Domnul chema pe unele si le trimitea pe celelalte.

86. Dar acestea începura sa le omoare pe primele. Cu toate acestea una dintre ele a reusit sa ocoleasca napasta care o ameninta si fugind, predica împotriva celor care au vrut sa o ucida.

87. Si Domnul oilor a scapat-o din mâinile lor, a urcat-o si a asezat-o lânga mine si ramase aici.

88. El trimise atunci la aceste oi nelegiuite alte oi pentru a avea un martor împotriva lor.

89. Mai vazui ca aceste oi care l-au abandonat pe Domnul si turnul înaltat în onoarea Sa, rataceau orbecaind în regiuni necunoscute.

90. În sfârsit Îl vazui pe Domnul însusi razbunându-se, caci El facu un mare masacru, dar ele strigara împotriva lui, atunci El abandona templul Sau si îl lasa în puterea leilor, tigrilor, lupilor, vulpilor si tuturor soiurilor de animale.

91. Si aceste animale vor începe sa le sfâsie.

92. vazui de asemenea ca Domnul pe care ele Îl abandonasera le parasi prada leilor rai si cruzi si la toate soiurile de fiare salbatice.

93. Atunci tipai din toate puterile mele si Îl implorai pe Dumnezeu pentru aceste oi care erau sfâsiate de toate soiurile de animale salbatice.

94. Dar El nu a raspuns deloc si privea cu un ochi multumit aceste oi care erau sfâsiate si nimicite. În sfârsit el chema saptezeci de pastori si dadu lor în grija sa vegheze asupra turmei.

95. Si El le-a spus lor: Fiecare dintre voi sa vegheze asupra oilor si sa faca ceea ce Eu Îi voi porunci, Eu va voi da fiecaruia un anumit numar sa le conduceti.

96. Si acelea pe care va voi spune sa le omorâti, voi le veti omorî, si le dadu lor.

97. Apoi El chema un altul si îi spuse: Priveste si fii atent la tot ce pastorii vor face cu aceste oi, pentru ca ei vor face sa piara mult mai multe decât le voi arata eu.

98. Si orice încalcare a ordinelor mele, toate omorurile pe care pastorii le vor face, vor fi notate, adica vor fi însemnate cele pe care ei le vor omorî din ordinile mele si cele care vor pieri din propria lor autoritate.

99. Toate omorurile comise de pastori le vor fi socotite. Nu uita deci sa scrii câte oi le-au facut sa piara din propria lor vina, câte le-au dat ei chinurilor, pentru ca aceasta socoteala sa fie o marturie împotriva lor, ca sa stiu tot ce au facut, daca mi-au ascultat ordinele sau daca ei au uitat sa le îndeplineasca.

100. Dar ei sa nu stie ce ti-am poruncit, nu le deschide lor câtusi de putin ochii, nu le da niciun avertisment, ci socoteste cu grija toate omorurile pe care le vor face si da-mi Mie o socoteala buna a lor. Si vazui cum acesti pastori condusera turma fiecare la timpul sau. Si ei au început sa omoare mai multe oi decât trebuia ei sa faca sa piara.

101. Si ei si-au abandonat oile în puterea leilor, astfel încât multe dintre ele au fost mâncate de lei si de tigri, si mistretii s-au aruncat asupra lor, au dat foc turnului închinat Domnului si au distrus stâna.

102. Si am fost mult întristat de arderea acestui turn si de distrugerea stânei.

103. caci dupa aceea nu am mai putut-o vedea.

104. Cât priveste pastorii si complici lor, ei însisi au dat oile tuturor fiarelor salbatice, pentru a le mânca. Fiecare dintre ele le-a fost data la rândul sau si la timpul sau. Ci fiecare era înscrisa intr-o carte si toate cele care pierea erau notate cu grija.

105. Caci fiecare pastor facea sa piara mult mai multe decât ar fi trebuit.

106. Atunci începui sa plâng si sa ma revolt pentru soarta nenorocita a acestor oi.

107. Si vazui în viziunea mea cum cel care scria, nota zi de zi omorurile comise de pastori, cum el urca si prezenta Domului oilor si Îi dadea Lui cartea în care era socoteala exacta a tot ce facusera pastorii cu toti aceia pe care i-au facut sa dispara.

108. Si tot raul pe care ei l-au facut.

109. Si cartea a fost dusa în fata Domnului spiritelor care întinse mâna, semna si apoi o puse deoparte.

110. Dupa aceea vazui cum pastorii au capatat autoritate timp de douasprezece ore.

111. Si iata ca trei din aceste oi revenite din captivitate s-au reîntors si au întrat în locul stânei si au început sa ridice tot ce a fost distrus.

112. Dar mistreti îi împiedicau, însa eforturile lor erau zadarnice.

113. Si oile au continuat sa cladeasca, întocmai ca mai înainte si ridicara un turn care se numea turnul înalt.

114. Si ei au început sa aseze o masa în fata turnului, dar pâinea pe care ei o puneau pe ea era murdara si stricata.

115. În plus toate oile erau orbite, ele nu puteau vedea mai mult ca pastorii.

116. Pastorii le-au dat, de asemenea, pentru a fi omorâte în numar mare.

117. Dar Domnul oilor a tacut si toate oile s-au lasat târâte. Pastorii si oile, toti s-au amestecat si nimeni nu le-a mai aparat de atacul animalelor salbatice.

118. Atunci cel care scria cartea, urca si o dadu Domnului oilor. Dar în acelasi timp el se ruga pentru ele, aducând marturie împotriva pastorilor care le-au facut sa piara. Si dupa ce depuse cartea, el pleca.

Capitolul 90

1. Si observai cum treizeci si sapte de pastori au reînceput sa aiba grija de cireada pâna când fiecare disparu la rândul sau, ca si primii. Atunci oile au fost lasate în grija celorlalti pastori care le-au pazit fiecare un timp anume.

2. Apoi observai în viziunea mea toate oile din cer care erau fugarite de vulturi, ulii si corbi. Si vulturii îi conduceau pe toti ceilalti.

3. Si ei au început sa manânce oile, sa le crape ochii cu ciocurile lor si sa se hraneasca cu carnea lor.

4. Si oile scoasera strigate jalnice simtindu-se mâncate în felul acesta.

5. Si eu strigai, de asemenea si gemui în somnul meu împotriva pastorului care si-a luat asupra sa paza turmelor.

6. Si vazui oi sfâsiate de câini, de vulturi si de corbi. carnea lor, muschii lor, totul a fost mâncat, nu le-au ramas decât oasele care au cazut pe pamânt. Si numarul oilor a scazut mult.

7. Si vazui dupa aceea douazeci si trei de pastori asezati în capul turmelor si al caror timp, adunat, facea cincizeci si opt de ani.

8. Atunci miei au fost adusi pe lume de catre oile albe si ei au început sa deschida ochi si sa vada si sa îsi cheme mamele.

9. Dar oile nu i-au privit, nu au ascultat deloc plânsetul lor, caci ele erau surde, oarbe si împietrite.

10. Si am vazut în viziunea mea cum corbii se aruncau asupra acestor miei.

11. Care le înhatau si mâncau oile dupa ce le sfâsiau.

12. Vazui de asemenea cornitele acestor miei crescând, dar corbi încercau sa le smulga.

13. Iata ca în sfârsit, un corn mare a crescut pe capul uneia dintre aceste oi si ochii tuturor celorlalte s-au deschis.

14. Si prima le privi si ochii lor au fost deschisi si ele i-au chemat.

15. Boii prezicatori se grabira catre ea.

16. În acest timp, acvilele, ulii, corbii si vulturii continuau sa napastuiasca oile, zburând peste ele si mâncându-le. Si oile au tacut, dar boii se jeleau si gemeau.

17. Atunci corbi s-au luptat cu ea.

18. Cautând sa îi zdrobeasca cornul, dar eforturile lor au fost zadarnice.

19. Si privii pâna când venira pastorii, acvilele, ulii si vulturii.

20. Care pusesera pe corbi sa rupa cornul acestei vite si ale celor care se luptau cu ea, dar ea suporta atacul lor si ceru ajutoare.

21. Atunci vazui venind omul care avea înscris numele pastorilor si care era ridicat în prezenta Domnului oilor.

22. El veni sa aduca ajutoare vitei si îi anunta pe toti ca el este venit pentru a aduce ajutoare vitei.

23. Si iata ca Domnul oilor coborî înflacarat de mânie si toti cei care l-au zarit au rupt-o la fuga. Ceilalti s-au închinat în tabernacol, iar acvilele, ulii, corbii si vulturii s-au unit si au adus cu ei toate oile de pe câmp.

24. Se unira cu toti încercând sa rupa cornul vitei.

25. Atunci vazui omul care a scris la ordinele Domnului luând cartea distrugerilor împlinita cu ultimii doisprezece pastori si aduse dovada ca ei au facut sa piara mai multa lume decât de catre cei care au fost înaintea lor.

26. Vazui înca venind la ei pe Domnul oilor tinând în mâna sceptrul mâniei Sale, lovi pamântul care se întredeschise si animalele si pasarile cerului încetara sa mai napastuiasca pe oi si cazura în prapastiile cascate în pamânt, care s-au închis apoi deasupra lor.

27. Mai vazui apoi dându-se o sabie mare oilor cu care acestea au urmarit la rândul lor pe fiarele salbatice si le-au ucis.

28. Ci toate animalele si toate pasarile cerului s-au retras din fata lor.

29. Si vazui un tron ridicat într-o regiune promitatoare.

30. Pe care statea Domnul spiritelor care primii toate cartile,

31. Si le deschise.

32. Atunci Domnul chema primii sapte oameni albi si le ordona sa duca prima stea, cea care a fost înaintea tuturor celorlalte, ale carei parti sexuale erau asemanatoare cu partile sexuale ale cailor, care în sfârsit a cazut prima, si l-au adus cu totii în fata Lui.

33. Si El zise omului care scria în prezenta Sa si care era unul din cei sapte oameni albi: Aduceti acesti saptezeci de pastori carora le-am încredintat oile si care au facut sa piara mai multe decât le-am dat ordin. Si iata, îi vazui înlantuiti si în picioare în fata Lui. Si se începu prin a se judeca astrele si ele au fost gasite vinovate si au fost duse la judecata si le-au aruncat într-un loc adânc si plin de flacari. Dupa aceea au fost judecati cei saptezeci de pastori si au fost gasiti vinovati, ei au fost la fel aruncati într-o prapastie în flacari.

34. În acelasi timp, vazui în mijlocul pamântului o genune plina cu foc.

35. Acesta era locul în care au fost duse oile orbite care au fost judecate ca vinovate, toate au fost aruncate în prapastia de foc.

36. Si prapastia era asezata la dreapta acestei stâne.

37. Si vazui oile arzând si oasele lor mistuite de foc.

38. Si am socotit în sinea mea ca aceasta straveche stâna era distrusa, dar mai înainte au fost luate coloanele, fildesul si toate bogatiile pe care le continea si acestea au fost îngramadite într-un loc aflat la rasarit.

39. Vazui de asemenea si pe Domnul oilor ridicând o casa mai mare si mai înalta ca prima si cladita în acelasi loc unde fusese prima. Toate aceste coloane erau noi, fildesul era nou si era mai mult ca mai înainte.

40. Si Domnul oilor locuia în interior. Si toate fiarele salbatice, toate pasarile cerului s-au închinat în fata oilor care ramasesera si le adorau, le adresau rugaciuni, supunându-se lor în toate lucrurile.

41. Atunci cei trei oameni care erau îmbracati în alb si care m-au prins de mâna facându-ma sa urc, ma ridicara din nou si ma asezara în mijlocul oilor, înainte de începutul judecatii.

42. Oile erau toate albe, lâna lunga si curatata de toate petele. Si toate celelalte care au pierit sau care au fost omorâte, toate fiarele salbatice, toate pasarile cerului s-au adunat în aceasta casa si Domnul oilor tresarea de bucuria de a vedea oile întrând în stâna.

43. Si vazui ca ele asezara jos sabia care le-a fost data, pe care ele au adus-o la stâna si au pecetluit-o în prezenta Domnului.

44. Oile erau închise în casa care se straduia sa le cuprinda pe toate. Si ochii lor erau deschisi si ele priveau pe Cel Bun si nu era nici una printre ele care sa nu Îl vada.

45. Mai vazui ca aceasta casa era mare si încapatoare si plina de lume. Si iata ca se nascu un vitel alb ale carui coarne erau mari si toate animalele salbatice, toate pasarile cerului Îl adorau si Îl implorau fara încetare.

46. Atunci vazui cum se preschimbau cu totii si ei deveneau vaci albe.

47. Si prima dintre ele a fost facut Cuvântul si Cuvântul deveni un animal mare si El purta pe capul sau coarne mari si negre.

48. Si Domnul oilor se bucura sa vada toate aceste vaci.

49. Si eu care m-am prosternat, m-am trezit, dar am pastrat în minte tot ceea ce am vazut. Aceasta este viziunea care mi-a aparut în timpul somnului meu, eu am sarbatorit la trezirea mea pe Domnul a toata dreptatea si i-am adus Lui Toata slavirea.

50. Dupa aceea, am varsat multe lacrimi si ele curgeau fara întrerupere amintindu-mi de cele ce am vazut. Caci toate aceste lucruri se vor împlini si toate lucrarile celor fericiti se vor vadi la timpul lor.

51. Si ma gândii noaptea la visul pe care l-am avut si plânsei amarnic, tulburat înca de viziunile pe care le-am avut.

Capitolul 91

1. Si acum, o, fiul meu Matusalem! fa-i sa vina la mine pe toti fratii tai si strânge în fata mea pe toti copiii mamei tale. Caci ma framânta o voce interioara, spiritul din înalt m-a acaparat, vreau sa va arat ceea ce se va întâmpla în vremurile care vor veni.

2. Atunci Matusalem se duse si aduna în fata lui Enoh pe toti fratii sai si pe toate rubedeniile sale.

3. Atunci Enoh, se adresa tuturor copiilor sai:

4. Ascultati, zise el, copiii mei, ascultati vorbele tatalui vostru si deschideti urechile la ceea ce vreau sa va spun caci voi trebuie sa fiti atenti când am sa va vorbesc. Iubitii mei, urmati caile dreptatii si nu va departati de ele deloc.

5. Sa nu aveti inima îndoita si sa nu va însotiti cu oamenii înselatori, ci mergeti pe caile dreptatii, urmati drumul cel bun si adevarul sa fie tovarasul vostru.

6. Caci va anunt: prigoana va domni într-o zi pe pamânt, dar la sfârsit Dumnezeu va face o mare judecata, când nedreptatea va fi alungata, ea va fi stârpita din radacina. Ea se va ridica totusi din nou, dar zadarnice eforturi! Lucrarile sale vor fi din nou nimicite, toate asupririle, toate nelegiuirile vor fi din nou pedepsite.

7. Pentru aceasta, atunci când nedreptatile, pacatele, blasfemiile, tirania, toate soiurile rele într-un cuvânt, se vor întinde peste pamânt, când neascultarea, nedreptatea si nepedepsirea vor predomina, atunci va veni din cer o osânda înspaimântatoare.

8. Domnul în toata sfintenia Sa, va apare plin de mânie si va pedepsi pe vinovati cu pedepse teribile.

9. Domnul în toata sfintenia Sa, va apare plin de mânie si va veni sa judece pamântul.

10. Atunci prigoana va fi stârpita din radacina si nedreptatea va fi nimicita.

11. Toate locurile pamântului vor fi distruse de foc cu locuitorii lor. Toti, de oriunde ar veni, vor fi judecati si pedepsiti dupa lucrarile lor si pedepsele vor fi vesnice.

12. Atunci cei drepti se vor trezi din somnul lor si Domnul se va ridica împotriva celor rai.

13. Atunci radacinile nedreptati vor fi nimicite, pacatosi vor pieri cu foc si cei care hulesc vor pieri prin sabie.

14. cei care îsi asupresc fratii, ca si cei care hulesc vor pieri prin sabie.

15. Si acum lasati-ma, copiii mei, sa va arat caile dreptatii si cele ale nedreptatii.

16. Apoi va voi spune ce mai trebuie sa se mai întâmple.

17. Ascultati-ma deci, O copiii mei! mergeti pe calea dreptatii, ocoliti calea nedreptatii, caci toti aceia care vor urma aceasta cale vor pieri pentru totdeauna.

Capitolul 92

1. Iata ceea ce a fost scris de Enoh: El a scris acest tratat de întelepciune pentru toti oamenii chemati sa îi conduca sau sa îi judece pe ceilalti oameni. El l-a mai scris pentru toti copiii mei care vor trebuii sa locuiasca pe pamânt în vremurile ce vor veni si sa mearga pe caile dreptatii si pacii.

2. Fie ca spiritele voastre sa nu se îndurereze pentru cele ce vor veni. Caci Prea-sfântul si Prea-înaltul a stabilit fiecaruia timpul sau.

3. Fie ca omul drept sa se trezeasca din somnul sau, fie ca el sa se ridice si sa mearga pe caile dreptatii, ale bunatatii si ale iertarii. Mila va coborî peste omul drept si el va fi învestit pentru totdeauna cu putere si sfintenie. El va trai în bine si în dreptate si calea sa va merge spre lumina vesnica, dar pentru pacatosi ea nu va merge decât în întuneric.

Capitolul 93

1. În sfârsit Enoh începu sa vorbeasca dupa o carte.

2. Si el zise: despre copiii dreptatii, despre alesii lumii, despre planetele dreptatii si nevinovatiei.

3. Despre toate aceste lucruri am vrut sa va vorbesc, vi le voi lamuri pe toate copiii mei, eu care sunt Enoh. Caci prin viziunile pe care le-am avut, eu am obtinut o mare cunoastere si mi-a fost dat sa citesc chiar tablele din cer.

4. Atunci Enoh începu sa vorbeasca dupa o carte si zise: Sunt nascut în a saptea zi din prima saptamâna în timp ce judecata si dreptatea asteptau cu nerabdare.

5. Dar dupa mine în a doua saptamâna, se va arata o mare nedreptate si înselatoria se va înmulti rapid pe pamânt.

6. Si va fi atunci un prim sfârsit si un singur om va fi salvat.

7. Dar de când prima saptamâna va fi terminata, nedreptatea va spori si Domnul va pune sa se împlineasca cele ce a hotarât împotriva pacatosilor.

8. Dupa aceea, în timpul saptamânii a treia, un om va fi ales pentru a fi tulpina unui popor puternic si drept si dupa el planta dreptatii va creste pentru totdeauna.

9. Dupa aceea, în timpul celei de a patra saptamâni sfintii si dreptii vor avea viziuni, ordinea generatiilor va fi stabilita si se va construi pentru ele o locuinta, în a cincea saptamâna se va ridica pentru ele o casa glorioasa si puternica.

10. Apoi în timpul celei de a sasea saptamâni, toti cei care vor exista vor fi învaluiti de întuneric si inimile lor vor uita întelepciunea si omul va fi ridicat din mijlocul lor.

11. Chiar în timpul acestei perioade, casa puternica si mareata va fi prada flacarilor si rasa celor alesi va fi risipita pe tot pamântul.

12. Dupa aceea în timpul cele de a saptea saptamâni se va ridica o rasa corupta, ale carei numeroase lucrari vor fi lucrari ale nedreptatii. Atunci dreptii si alesii vor fi rasplatiti si lor li se va da o cunoastere de sapte ori mai mare asupra partilor creatiei.

13. Va veni dupa aceea o alta saptamâna, saptamâna dreptatii care va avea sabia judecatii si a dreptatii, pentru a lovi pe toti cei ce asupresc.

14. Atunci pacatosii vor fi dati în mâinile celor drepti, care în timpul acestei saptamâni vor fi binemeritat o locuinta pentru dreptatea lor si vor cladi un palat pentru marele Rege. Dupa aceasta saptamâna va veni a noua, în timpul careia va veni judecata universala.

15. Lucrarile necredinciosilor se vor sterge de pe fata pamântului. Lumea va fi condamnata la distrugere si toti oamenii vor merge pe calea dreptatii.

16. Apoi în a saptea parte a saptamânii a zecea va fi judecata de veci, care va fi aplicata contra veghetorilor si tot cerul va renaste în mijlocul îngerilor.

17. Primul cer va fi înlaturat si va disparea, va aparea cel de al doilea si toate puterile ceresti vor straluci într-o splendoare de sapte ori mai mare. Apoi vor veni multe alte saptamâni al carui numar este nesocotit care se vor petrece în sfintenie si dreptate.

18. Atunci nu vor mai exista pacate.

19. Cine dintre copiii oamenilor va auzi vocea Sfântului si nu va fi impresionat?

20. Cine va putea socoti gândurile Lui? Cine va putea privi lucrarea prin care a fost creat cerul si sa înteleaga aceste minuni?

21. Se va putea vedea sufletul sau, dar niciodata spiritul sau. Nu se va putea vorbi despre ea cu întelepciune, nici sa se ridice pâna la înaltimea sa. Cine priveste spre limitele cerului va vedea ca îi este imposibil sa atinga imensitatea acestuia.

22. Cine dintre copiii oamenilor va putea cerceta lungimea si latimea pamântului?

23. Cui au fost oare dezvaluite dimensiunile tuturor lucrurilor? Exista oare un singur om care sa poata prin inteligenta sa sa cuprinda cerul, sa cerceteze adâncimea lui, sa coboare pâna la temeliile sale?

24. Cine stie oare numarul stelelor si cunoaste locul de odihna al tuturor astrelor?

Capitolul 94

1. Si acum copiii mei, eu va îndemn sa iubiti dreptatea, sa mergeti pe caile sale. Caci caile dreptati merita sa fie urmate, în timp ce cele ale nedreptatii se curma dintr-odata si se termina într-o prapastie.

2. Caile nedreptatii si ale mortii vor fi aratate oamenilor cinstiti, dar ei se vor tine departe de ele si nu vor merge niciodata pe ele.

3. Ma adresez acum voua, O cei nedrepti! nu urmati niciodata caile rautatii si ale asupririi. feriti-va de caile mortii, nu va apropiati de ele câtusi de putin, caci veti pieri!

4. Alegeti mai bine dreptatea si viata Sfânta si curata.

5. Mergeti pe calea pacii si veti fi vrednici de viata vesnica. Pastrati amintirea vorbelor mele, nu le lasati niciodata sa se stearga din inima voastra, caci eu stiu ca pacatosii îmboldesc cu încrâncenare omul sa faca rau. Dar ei nu vor reusi în nici un loc si încercarile lor vor fi fara rezultat.

6. Nenorocirea e a celor care înalta nedreptatea ai partinirea si care sustin înselatoria caci ei vor fi rasturnati si nu vor obtine niciodata pacea.

7. Nenorocirea e a celor care îsi construiesc locuinta în pacat caci fundamentele acestei locuinte vor fi rasturnate, iar ei vor pieri prin fier. Nenorocirea e înca si acelora care au aur si argint caci ei vor pieri, nenorocire deci voua, bogatilor, care aveti încredere în bogatii, dar voi veti pierde aceste bogatii, pentru ca voi l-ati uitat pe Atot-înaltul în ziua îmbelsugarii voastre.

8. Voi ati hulit si ati facut nelegiuiri, voua va este destinata o zi de masacru, o zi a întunericului, o zi a marii judecati.

9. Eu v-am spus adevarul, v-am spus voua, Cel ce va creat va va pierde!

10. Lui nu îi va fi deloc mila de soarta voastra, din contra, El se va bucura de pieirea voastra.

11. Si dreptii care sunt în mijlocul vostru sunt în zilele acelea bataia de joc a pacatosilor si nelegiuitilor.

Capitolul 95

1. I-a placut lui Dumnezeu ca ochii mei sa fie doi nori de apa pentru a-mi plânge stricaciunile si sa vars puhoaie de lacrimi si sa îmi potolesc astfel nelinistea din inima mea.

2. Cine v-a dat voie voua sa faceti astfel de nedreptati si nelegiuiri? nenorocire voua pacatosilor, iata judecata!

3. Dreptii nu se vor teme de cei rai, caci Dumnezeu îi va supune într-o zi puterilor voastre, pentru ca voi sa va razbunati pe ei dupa bunul vostru plac.

4. Nenorocire voua care blestemati, veti pieri din cauza pacatului vostru! Nenorocire voua care faceti rau vecinului vostru pentru ca veti avea rasplata pe care o merita lucrarile voastre.

5. Nenorocire voua, martori ai minciunii care sporiti nedreptatea, caci veti pieri!

6. Nenorocire voua pacatosilor, care respingeti pe cei drepti care primiti sai respingeti dupa pofta voastra, cei care faceti nedreptati, caci veti fi dusi sub jugul lor.

Capitolul 96

1. Aveti deci sperante de bine o, dreptilor! caci pacatosii vor pieri în fata voastra, voi veti deveni stapânii lor si le veti porunci cum veti vrea.

2. În ziua judecatii pacatosilor, rasa voastra va fi slavita si se va ridica precum cea a vulturilor. Cuibul vostru va fi purtat la o înaltime mai mare decât zborul uliului, voi veti urca, veti intra în maruntaiele pamântului si în pesterile de piatra pentru a scapa de pacatosi.

3. Si va vor crede pierduti si vor fi gemete si plânsete.

4. Dar nu va fie teama de cei care va chinuiesc, caci voi veti fi salvati si o lumina stralucitoare va va învalui si un cuvânt de pace se va auzi din cer. Nenorocire voua pacatosilor, caci bogatiile va vor face sa treceti drept sfinti, dar constiinta voastra va marturisi ca voi nu sunteti decât niste pacatosi. Si aceasta învinuire interioara va fi condamnarea voastra.

5. Nenorocirea voastra, care va hraniti cu cel mai bun grâu si beti cele mai bune lichioruri si care, în marea voastra îngâmfare, îi împovarati pe saraci.

6. Nenorocire voua care beti apa în toate timpurile, caci voi veti avea în curând rasplata voastra, veti fi nimiciti, veti fi masacrati pentru ca voi nu v-ati potolit câtusi de putin setea din izvoarele vietii.

7. Nenorocire voua care faceti nelegiuiri, înselatorii si blestematii, voi veti lasa în urma voastra o amintire rea.

8. Nenorocire voua puternicilor, care calcati în picioare dreptatea, caci iata vine ziua pedepsirii voastre. Atunci, în timp ce veti suferi pedepsele meritate pentru crimele voastre, cei drepti se vor bucura de zile numeroase si norocoase.

Capitolul 97

1. Cei drepti au încredintare, dar pacatosii vor fi ravasiti si vor pieri în ziua faradelegii.

2. Voi însiva veti fi constienti de aceasta caci Prea-înaltul îsi va aminti de pieirea voastra si îngerii se vor bucura. Ce veti face voi atunci pacatosilor si unde veti fugi în ziua judecatii, când veti auzi vocea rugaciunii celor drepti?

3. Voi nu va semanati deloc cu ei, caci se va rosti împotriva voastra un cuvânt înspaimântator: sunteti însotitorii pacatosilor.

4. În acele zile rugaciunile celor drepti se vor ridica spre Dumnezeu, dar ziua judecatii voastre va sosi si toate faradelegile voastre vor fi aratate în fata celui Mare si Sfânt.

5. Fata voastra se va acoperi de rusine, toti cei care au facut crime vor fi respinsi.

6. Nenorocire voua pacatosilor, chiar daca ati fi în mijlocul marii sau pe o câmpie uscata, caci o marturie de rea credinta este îndreptata contra voastra. Nenorocire voua care aveti argint si aur, bogatii pe care nu le-ati strâns câtusi de putin pe cai cinstite. Voi care ziceti: Noi suntem bogati, noi traim în belsug si avem strâns tot ce ne putem dori.

7. Noi vom face prin urmare tot ce ne place, caci noi avem gramezi de argint, grânarele noastre sunt pline si familiile fermierilor nostri sunt atât de numeroase ca apa dintr-un izvor îmbelsugat.

8. Aceste false bogatii se scurg ca apa si comorile voastre se vor topi si va vor fi luate, pentru ca le-ati strâns pe cai necinstite si veti fi coplesiti de blestemul divin.

Capitolul 98

1. Eu va blestem de asemenea, prudentii veacului, voi adevaratii smintiti care cu ochii pironiti în pamânt ati încercat sa va acoperiti cu vesminte mai elegante ca o tânara logodnica si mai bogate ca cele ale fecioarelor. Voi ati aratat peste tot maretia voastra, generozitatea, stralucirea si norocul, dar aurul vostru, maretia si bogatia voastra se vor topi ca si o umbra.

2. Caci nu aceasta este întelepciunea. Asa ca vor pieri si ei cu bogatiile lor, cu falsa lor glorie si cu onoarea lor zadarnica.

3. Ei vor pierii de rusine si dispret si sufletele lor vor fi azvârlite în cuptoare dogoritoare.

4. Eu va jur, o, pacatosilor, nici un munte, nici o culme nu a fost creata pentru a folosi ca gateala unui molesit.

5. Pacatele nu vin niciodata de sus, ci oamenii au gasit secretul de a face raul, dar nenorocire, celor ce îl fac.

6. Femeia nu a fost creata ca sa nu faca copii, dar cele care nu vor copii fac aceasta cu propriile lor mâini.

7. Dar eu jur pe Cel Mare si Sfânt. toate lucrarile voastre rele vor fi vadite si nimeni nu se va putea feri în ziua cea mare.

8. Nu va gânditi si nu spuneti: Crima mea este ascunsa, pacatul meu nu este cunoscut de nimeni, caci în cer se noteaza întocmai, în fata Atot-înaltului, tot ce se face pe pamânt si toate gândurile oamenilor. Se stiu în fiecare zi nedreptatile de care va faceti vinovati.

9. Nenorocire voua smintitilor, caci veti pieri în nebunia voastra. Voi nu vreti deloc sa îi ascultati pe cei întelepti, voi nu veti obtine rasplata celor drepti.

10. Aflati asadar ca sunteti haraziti zilei judecatii, nu sperati sa traiti daca ati fost pacatosi, veti muri, caci voi nu v-ati folosit de pretul izbavirii.

11. Da, voi sunteti destinati pentru ziua mâniei divine, pentru ziua de doliu si de rusine a sufletelor voastre.

12. Nenorocire voua a caror inima este împietrita, care ati facut atât de usor crima si v-ati hranit cu sânge! Cine v-a dat bunatatile de care va bucurati? Nu este cumva Atot-înaltul, care le-a raspândit pe pamânt pentru a le folosi voi? Voi L-ati uitat: deci nici o farâma de pace pentru voi.

13. Nenorocirea voastra, celor care iubiti nedreptatea. Cu ce drept primiti voi vreo rasplata? Aflati ca veti fi dati pe mâna celor drepti care va vor sparge capetele, care nu vor avea pentru voi nici o mila.

14. Nenorocire voua, care va bucurati în prigonirea celor drepti, caci nu veti avea nici un mormânt.

15. Nenorocire voua care faceti sa fie fara rost cuvintele Domnului, caci pentru voi nu exista deloc speranta vietii.

16. Nenorocire voua, care scrieti cuvinte amagitoare, cuvinte nedrepte, caci minciunile voastre, nelegiuirile voastre sunt si ele scrise si nici una nu va fi uitata.

17. Nici o pace pentru pacatosi! Moartea, doar moartea pentru pacatosi!.

Capitolul 99

1. Nenorocire celor ce se poarta fara credinta, care lauda si lingusesc minciuna. Voi sunteti niste stricati si viata voastra este o viata dezgustatoare.

2. Nenorocire voua care stricati cuvintele adevarului, ei pacatuiesc împotriva hotarârii de veci.

3. Si ei au facut sa fie condamnat cel nevinovat.

4. În acele zile, o dreptilor, voi meritati ca rugaciunile voastre sa fie îndeplinite, ele vor urca si vor fi asezate în fata îngerilor ca o marturie acuzatoare împotriva crimelor celor pacatosi.

5. În acele zile, popoarele vor fi înspaimântate si neamurile îngrozite se vor ridica pentru ziua celei mai înalte judecati.

6. În acele zile femeile gravide vor aduce pe lume si vor lepada fructul maruntaielor lor. Copiii vor muri sub ochii mamelor lor, si în timp ce ei vor suge laptele, ele îi vor respinge si vor fi fara mila pentru fructele iubirii lor.

7. Eu va mai anunt, o pacatosilor, pedeapsa va asteapta în ziua judecatii care nu se va sfârsi.

8. Ei iubesc pietrele, icoanele de aur, argint si lemn, spiritele josnice, demonii si toti idolii din temple, dar ei nu vor obtine nici o mântuire. Inima lor va deveni nesimtitoare din cauza necredintei si ochii lor vor fi orbiti de superstitii. În visele si viziunile lor, ei vor fi necredinciosi si superstitiosi, ei vor fi mincinosi si pagâni. De asemenea ei vor pieri cu totii.

9. Dar în acele zile preafericiti vor fi cei care vor fi primit vorba întelepciunii, care vor fi cautat si urmat caile Celui Prea-înalt care vor fi mers pe caile dreptatii si nu pe cele ale necredintei.

10. Da, ei vor fi mântuiti!

11. Dar, nenorocire voua care veti fi rai cu aproapele vostru, veti cadea în abis.

12. Nenorocire voua care asezati temelia pacatului si înselatoriei, care sunteti rai si batjocoritori cu semenii vostri: voi veti fi nimiciti.

13. Nenorocire voua care înaltati cu sudoarea altora palate pentru voi, fiecare din pietrele care le alcatuiesc, fiecare farâma de mortar care le leaga este pentru voi un pacat. Asadar eu va spun voua, nu veti avea pace deloc.

14. Nenorocire voua care dispretuiti cocioaba si mostenirea parintilor vostri si care purtati o credinta nelegiuita în idoli. Nu, nici o pace pentru voi.

15. Nenorocire acelora care fac nedreptati, care sunt ca uneltele asupririi, care ucid pe aproapele lor. Caci Dumnezeu însusi va ofili maretia voastra, El va împietri inimile voastre si va stârni focul mâniei Sale si va va nimici pe toti.

16. Atunci drepti si sfintii, martori ai consecintelor razbunarii Sale îsi vor reaminti crimele voastre si va vor blestema.

Capitolul 100

1. În aceea zi parintii vor fi macelariti împreuna cu copiii lor si fratii împreuna cu fratii lor, sângele va curge ca valurile unui fluviu.

2. Caci omul nu va opri bratul sau sa îl loveasca pe fiul sau si copiii pe copiii sai, el va crede ca se poarta cu milostivire si nu îi va cruta.

3. Pacatosul nu se va teme sa îl ucida pe fratele mai cinstit ca el. Omorurile vor continua fara lâncezeala de la rasaritul soarelui si pâna la apus. Calul va fi in sânge pâna la piept, iar carul sau pâna la osii.

4. În acest timp îngerii vor coborî în locurile ascunse si toti aceia care au înlesnit crimele vor fi adunati în acelasi loc.

5. Atunci Prea-înaltul va coborî pentru a face dreptate peste toti pacatosii si El va da îngerilor sfinti paza dreptilor si sfintilor si ei îi vor apara ca pe lumina ochilor pâna când raul si toata nedreptatea va fi nimicita.

6. Când drepti vor fi scufundati în cel mai adânc somn, ei nu vor avea de ce se teme, înteleptii vor vedea adevarul.

7. Si copiii pamântului vor avea desteptaciunea tuturor cuvintelor din aceasta carte, stiind de acum ca bogatiile nu vor putea sa îi mântuiasca de pedeapsa pe care o vor merita pentru crimele lor.

8. Nenorocire voua pacatosilor care îi chinuiti pe cei drepti si îi faceti sa arda în foc, în ziua marii framântari, voi veti primi rasplata pentru lucrarile voastre.

9. Nenorocire voua stricatori de inimi, care cautati sa aveti asupra raului o cunoastere totala, frica o sa va cuprinda. Nimeni nu va veni în ajutorul vostru.

10. Nenorocire voua pacatosilor, caci cuvintele din gura voastra si lucrarile mâinilor voastre au fost reale, asadar veti cadea în flacarile vesnice.

11. Aflati ca îngerii din cer vor cerceta cu grija toate lucrarile voastre, ei vor întreba soarele, luna si stelele, despre pacatele voastre, pentru ca voi ati îndraznit sa îi judecati pe cei drepti.

12. Toate vor da marturie împotriva voastra: norii, zapada, roua si ploaia, caci din cauza voastra toate aceste creatii vor fi oprite, ca voua sa nu va mai fie de folos.

13. Aduceti prin urmare jertfe ploii pentru ca ea sa cada în sfârsit, si rugati roua pentru ca ea sa primeasca de la voi aur si argint. Dar, în zadar! Gheata, frigul, vântul furtunos si toata chiciura se vor napusti peste voi si voi nu veti mai putea îndura înversunarea lor.

Capitolul 101

1. Priviti cerul, copii ai cerului, gânditi asupra lucrarile Celui Prea-înalt si temeti-va de ele si nu faceti nimic rau în prezenta Sa.

2. Daca El închide ferestrele cerului si opreste ploaia si roua, lasând pamântul neroditor, ce veti face?

3. Când el îsi coboara mânia sa asupra voastra si peste lucrarile voastre, voi nu stiti sa îi cereti mila, voi blestemati contra judecatii Sale si vorbele voastre sunt pline de trufie si semetie. Deci nu va fi pace pentru voi!

4. Priviti aceste corabii, cum plutesc în voia vântului si amenintate fara încetare de o amenintare înfricosatoare.

5. Si cârmaciul tremura, pentru ca duce cu el pe ocean bogatiile sale, el tremura sa nu se scufunde si sa piara.

6. Or, marea, valurile sale furtunoase, genunile sale adânci nu sunt ele facute de Atotputernicul? Nu este El cel care i-a pus hotare si i-a asezat malurile?

7. La vocea Sa valurile se retrag înfricosate si pestii care traiesc în interiorul lor sunt loviti de moarte. Si voi pacatosilor care traiti pe pamânt, nu va temeti deloc? Nu este El Creatorul a tot ce se afla pe el?

8. Si deci cine, daca nu El a dat cunoasterea si întelepciunea pentru toti cei care traiesc pe pamânt si celor care sunt pe mare?

9. Or navigatorii nu se tem oare de ocean? Voi singuri nu aveti nici o teama de Atot- Înaltul?

Capitolul 102

1. În toate aceste zile când veti fi învaluiti de flacari arzând, unde veti fugi, unde veti cauta adapost?

2. Si când Cuvântul se va ridica împotriva voastra, nu veti tremura, nu va veti îngrozi?

3. Toate marile astre se cutremura de teama, pamântul se cutremura de spaima si groaza.

4. Toti îngerii îsi vor îndeplini datoria aspra si vor încerca sa stea deoparte înaintea maiestatii supreme, în ce priveste fiii pamântului ei vor fi loviti de buimaceala.

5. Dar voi pacatosilor, dezgustatori pentru vecii, nu va fi salvare pentru voi.

6. Nu va temeti deloc, suflete ale celor drepti, ci asteptati în pace si siguranta ziua în care veti muri, ca o zi a judecatii. Nu plângeti deloc pentru ca sufletele voastre vor coborî cu tristete si amaraciune în mormânt, ori pentru ca în aceasta viata nu ati primit rasplata pe care o meritau lucrarile voastre bune ci din contra, pacatosii au fost mai presus în zilele vietii voastre, caci iata va venii pentru ei ziua groazei si a caznelor.

7. Când veti muri, pacatosii va vor zice: Iata dreptii mor ca si noi! Ce au avut ei din lucrarile lor? Iata ca ei parasesc viata în acelasi mod ca si noi, tulburati si înfricosati. Cu ce sunt ei mai bine tratati ca noi? Noi suntem deci egali. Iata, ei sunt morti si nu vor mai reveni niciodata la lumina! Dar eu va spun, o pacatosilor, voi v-ati saturat de carne si bautura, despuindu-i pe fratii vostri, prapadindu-i, pacatuind în toate felurile, nu ati precupetit nimic pentru a câstiga averi, zilele voastre au fost zile de veselie si fericire. Dar voi nu ati vazut sfârsitul celor drepti, felul în care ei vor avea pace si liniste. Acestia nu au cunoscut nelegiuirea pâna în ziua mortii lor. Ei sunt morti si sunt ca si cum nu ar fi fost niciodata si sufletele lor sunt coborâte în lacasul mortii.

Capitolul 103

1. Deci, va jur, o dreptilor pe maretia si pe gloria Sa, pe regalul si pe maiestatea Sa, va jur ca eu am capatat cunostinta de aceste mistere, caci mi-a fost dat sa citesc înscrisurile cerului, am vazut scrierile sfintilor, am descoperit ce era scris despre voi.

2. Am vazut fericirea, bucuria si gloria care va este pregatita si îi asteapta pe cei care vor muri în dreptate si sfintenie. Voi veti capata atunci rasplata pentru suferintele voastre si pentru partea voastra de rau pe care ati primit-o pe pamânt.

3. Da, spiritele celor care vor muri în dreptate, vor trai si se vor odihni pentru totdeauna, ele vor fi glorificate si amintirea lor va fi vesnica în fata tronului Atotputernicului. Si ei nu se vor mai teme niciodata de rusine.

4. Nenorocire voua pacatosilor, daca veti muri în pacat si cei care va seamana va vor spune voua; fericiti sunt pacatosii! Ei si-au savârsit zilele si viata lor si ei mor acum în fericire si abundenta. Ei nu au cunoscut în timpul vietii lor nici tristetea, nici îngrijorarea, ei mor acoperiti de onoare si ei nu au fost supusi nici unei judecati.

5. Dar nu li s-a dovedit oare ca sufletele lor vor fi silite sa coboare în tarâmurile mortii unde îi asteapta relele si chinurile de tot felul? Ba da, spiritele lor vor coborî în întuneric, în capcane, în acele flacari care nu se vor stinge niciodata si osânda primita la judecata lor va fi vesnica.

6. Nenorocire voua, caci voi nu veti mai avea pace deloc si veti încerca zadarnic sa va cereti iertare în fata dreptilor si sfintilor zicând: Si noi am cunoscut zile de durere adânca si am îndurat si noi numeroase rautati.

7. Spiritele noastre au fost chinuite, supuse, strivite.

8. Noi suntem pierduti si nimeni nu ne vine în ajutor si nimeni nu ne încurajeaza, nici macar cu vorba, ci am fost lasati prada nefericirii si ne este teama pentru noi.

9. Noi nu speram sa ne mai bucuram de viata.

10. Si totusi noi ne vedem într-o zi ca fiinte de prim rang.

11. Si iata-ne la ultima. Noi am devenit prada pacatosilor si nelegiuitilor, ei au facut sa apese jugul lor asupra noastra.

12. Si aceia care ne-au dispretuit si ne-au asuprit erau mai puternici decât noi si noi am plecat capul în fata celor care ne urau si ei au fost fara mila fata de noi.

13. Noi voiam sa fugim de ei pentru a ne bucura de pace, dar nu am gasit nici un loc pe care sa îl folosim ca adapost împotriva prigoanei lor. noi am mers cu plângerile noastre la printi si nu am ridicat vocea împotriva acelora care ne sfâsiau, dar tipetele noastre au fost zadarnice si ei nu au vrut sa ne asculte.

14. Din contra, ei au protejat pe cei care ne-au dezbracat si ne-au sfâsiat, cei care ne-au istovit si ascuns asuprirea lor, cei care ne-au necajit si ne-au macelarit si au ascuns moartea noastra si nu îsi aminteau ca ar fi ridicat vreodata mâna împotriva noastra.

Capitolul 104

1. Cât va priveste pe voi, o, dreptilor, eu va jur ca în cer îngerii arata în fata tronului Atotputernicului dreptatea voastra si numele voastre sunt scrise în fata Prea-înaltului.

2. Aveti deci o buna speranta, întrucât ati îndurat rautatea si durerea în aceasta viata veti straluci în cer ca astrele si obstacolele ceresti vor fi înlaturate din fata voastra. Strigatele voastre cer dreptate si veti fi razbunati de toate relele pe care le-ati suferit înca de la început si de la toti cei care v-au asuprit sau care au fost uneltele asupritorilor vostri.

3. Asteptati deci si nu va lasati doborâti, caci voi veti avea parte de o bucurie egala cu însasi bucuria îngerilor si în ziua judecatii voi nu veti avea a va fi teama de nici o condamnare.

4. Nu va descurajati deci, o, dreptilor, când veti vedea pacatosii fericiti si înflorind în caile lor.

5. Nu deveniti partasii lor, stati deoparte de tagma asupritorilor, voi sunteti partasi cu armatele ceresti. Pentru voi pacatosilor care spuneti: Toate faradelegile noastre vor fi uitate, sa stiti ca din contra, toate crimele voastre sunt înscrise cu grija în cartea din cer.

6. De aceea va spun ca lumina si întunecimile, ziua si noaptea vor fi martori împotriva voastra si a greselilor voastre. Nu mai faptuiti deci nelegiuiri, nici minciuni, nu mai strâmbati adevarul, nu va mai ridicati împotriva cuvântului Sfântului si Puternicului. Nu va mai închinati în fata idolilor fara rost caci pacatele voastre, nelegiuirile voastre vor fi judecate ca niste crime foarte grele.

7. Acum ascultati taina care va priveste: Multi pacatosi vor strica si vor strâmba Cuvântul Adevarului.

8. Ei vor folosi cuvinte nepotrivite, vor spune minciuni, vor alcatui carti în care vor spune gândurile lor înfumurate. Dar daca ei mi-au folosit cuvintele,

9. ei nu le vor schimba, nici nu le vor strica ci vor scrie întocmai tot ce am spus eu despre ei de la început.

10. Vreau sa va dezvalui înca o taina: carti de bucurie vor fi date dreptilor si înteleptilor si ei vor crede în aceste carti care cuprind regulile întelepciunii.

11. Si ei se vor bucura si toti cei drepti vor fi rasplatiti pentru ca au învatat sa cunoasca caile dreptatii.

Capitolul 105

1. În acel timp Domnul le va ordona sa adune pe copiii pamântului pentru ca ei sa aplece urechea la cuvintele întelepciunii sale, El le va spune: aratati-le aceasta întelepciune, caci voi sunteti conducatorii si stapânii lor.

2. Aratati-le lor rasplata care va trebui sa o primeasca toti cei care au urmat cuvântul caci Eu si Fiul Meu vom face cu ei un neam etern în numele dreptatii. Pace voua, copii ai dreptatii, bucurie si fericire! Amin.