Porfiri Ivanov s-a nascut intr-o noapte rece sfarsit de februarie a anului 1898, langa Luhansk, Ucraina, in familia unui miner sarac. Toata scoala lui au fost numai 4 clase la scoala parohiala. A inceput sa lucreze de la 14 ani ca miner. Avea o sanatate foarte buna si o constitutie robusta, fuma, ii placea sa bea alaturi de prieteni si in 1918 s-a casatorit. A avut 3 copii dar fiica lui a murit la o varsta frageda.
In jurul varstei de 50 de ani s-a hotarat sa isi schimbe modul de viata si a inceput sa poarte cat mai putine haine. A murit in 1983 la varsta de 85 de ani.
Observand oamenii din jurul lui care se imbolnaveau si mureau si-a pus mereu intrebarea cum poate sa combata acest fenomen si in ce mod isi poate face un aliat puternic din mediul inconjurator.
Primele experimente le-a facut intai pe el insusi. A inceput sa mearga descult tot timpul anului si fara haine, pentru ca mai apoi sa inceapa sa isi toarne apa rece pe corp indiferent de anotimp.
Efectul de intarire al imunitatii nu s-a lasat asateptat foarte mult, chiar si scepticii recunoscand beneficiile acestei proceduri. Rezultatele obtinute de Porfiri Ivanov au fost uimitoare – a ajuns sa poata inota 2-3 ore in timpul iernii in apa rece ca gheata. In anotimpul alb mergea prin viscol fara haine de iarna. Era sanatos si avea o energie debordanta.
Dupa o perioada de timp de antrenament a inceput sa renunte la mancare si apa, chiar si 2 saptamani.
Prin metoda sa de tratament a reusit sa vindece paralizia si psoriazisul, a tratat ulcerul, tuberculoza si chiar si cancerul la stomac. In 1984 a devenit cunoscut in toata tara promovand activ metoda de intarire a imunitatii si recuperare.
Se considera medic si nu teoretician. Oamenii il considerau maestru sau Dumnezeu pe Pamant. Relatia lui cu natura, gandurile si dragostea fata de mediu, unitatea cu ceea ce il inconjura facea parte din metoda lui.
Metoda lui de tratament nu depinde de religia si spunea la un moment dat ca “In cazul in care metoda mea a devenit o religie, atunci totul este pierdut”.
Porfiri era de parere ca bolile provin din lipsa iubirii, a tandretii. Boala se raspandeste in trup, sanatatea intra in declin, inima slabeste, dispare constiinta ( CONSTIÍNTA, constiinte, s. f. 1. (Fil.) Sentiment, intuitie pe care fiinta umana o are despre propria existenta; p. ext. cunoastere intuitiva sau reflexiva pe care o are fiecare despre propria existenta si despre lucrurile din jurul sau. 2. Faptul de a-si da seama; întelegere. 3. (În opozitie cu existenta, materia) Gândire, spirit. 4. Sentiment al responsabilitatii morale fata de propria sa conduita. * Caz (sau proces) de constiinta = dificultatea de a hotarî într-o problema morala greu de rezolvat. Mustrare de constiinta = remuscare, regret. * Expr. A fi cu constiinta împacata sau a nu avea nimic pe constiinta = a fi convins ca nu a savârsit nimic împotriva legilor moralei sau juridice. A fi fara constiinta = a fi lipsit de scrupule. Cu mâna pe constiinta = cu toata sinceritatea.), intervine apatia si nicio pastila nu poate ajuta, deoarece organismul uman incepe sa semene cu o mlastina. Este nevoie atunci de o metoda de calire, care sa permita trupului sa isi creasca rezistenta la boli.
Metoda lui Porfiri Ivanov este potrivita doar pentru oamenii sanatosi, fiind astfel in conditii de siguranta, acomodarea organismului facandu-se treptat. In cadrul acestui “tratament” omul trebuie sa isi asume socul termic, fiind nevoie de aruncari in ape reci sau mers prin zapada. Porfiri era de parere ca trupul are nevoie de un soc termic puternic pentru a se “restarta”.
El a identificat 3 conditii majore pentru ca metoda lui sa functioneze – starea de sanatate fizica si mentala si increderea in posibilitatile trupului fara pic de indoiala.
Ivanov era de parere ca oamenii trebuie sa renunte la obiceiurile proaste care le distrug organismul – fumatul si alcoolul, si niciodata sa nu combine togarile cu bautura.
Alte reguli ar fi cele de moralitate – lenea, complacerea, frica, ipocrizia, mandria, lacomia care slabesc organismul in adancul lui si permit instalarea bolilor.
“Personaj controversat, contestat de Biserica si chiar de medicina, Porfiri Ivanov este creatorul unui sistem de insanatosire fizica si renastere spirituala numit “Miscarea Ivanov”.
Se povesteste despre el ca ar fi dus o viata obisnuita, pana la varsta de 30 de ani, cand s-ar fi vindecat de o boala grava, prin tratamente de calire a organismului la frig. Dupa miraculoasa lecuire, Porfiri Ivanov a inceput sa experimenteze pe sine fel de fel de metode de-a dreptul barbare: mergea dezbracat zeci de kilometri prin stepa, in plina iarna, pe geruri cumplite, isi turna apa rece ca gheata pe tot corpul sau alerga prin zapada descult. Dupa cativa ani de asemenea practici, “Tarul morselor” a capatat o sanatate de fier, reusind sa supravietuiasca fara apa si hrana mai mult de doua saptamani, sau sa stea timp indelungat sub apa marii, pe vreme de iarna. In mod fenomenal, a dobandit si puternice capacitati extrasenzoriale si bioenergetice, care ii permiteau sa vindece oameni bolnavi de afectiuni incurabile, in anii 1930, cum ar fi paralizia picioarelor, ulcerul sau tuberculoza.
Vestea despre vraciul misterios din Krasnii Sulin, regiunea Rostov, unde se stabilise cu familia, s-a raspandit in intreaga gubernie, si sute de suferinzi au inceput sa ii solicite ajutorul. Astfel, zvonul a ajuns si la urechile autoritatilor care, de la bun inceput, l-au privit ca pe un “element de dezordine sociala”. In scurt timp, el a fost declarat nebun si inchis intr-un spital de psihiatrie. Aceasta metoda era frecvent utilizata de autoritatile sovietice din perioada stalinista, pentru a anihila orice fenomen care nu se incadra in tiparele oficiale ale ideologiei. De-a lungul vietii, Porfiri Ivanov a petrecut aproape 12 ani in inchisori si spitale de boli mintale, in conditii dure, greu de imaginat. Daca intr-adevar a fost sau nu bolnav, nu se va afla probabil niciodata, caci in afara de marturiile oamenilor din perioada respectiva si cateva documente neimportante, nu mai exista dovezi concludente. sursa“
Materialul nu poate fi preluat fara acordul nostru scris.
– Va urma –
