Jacob Tsiperovich s-a nascut in orasul Minsk, in 1953 si lucra ca electrician. Nu era cu nimic deosebit fata de alti barbati de varsta lui, juca fotbal cu prietenii si mergea cu ei la bere, cand viata l-a aruncat intr-un vartej plin de mistere.
Neintelegerile din familia l-au fortat sa divorteze insa sotia s-a razbunat turnandu-i otrava in bautura.
Timp de trei zile medici s-au luptat din rasputeri pentru viata lui si pentru o ora chiar si inima se oprise.. Cand a iesit din coma, Jacob devenise alt om. Nu mai stia sa doarma, cand incerca sa se intinda pe pat, o forta il impingea inapoi, simtea nevoia sa isi “verse” energia facand diverse treburi prin casa. Timp de aproape jumatate de an era ca si paralizat, nu vorbea si temperatura corpului avea in jur de 33grace Celsius. Sase luni i-au trebuit sa isi revina. Cu greu a invatat din nou sa doarma si sa se comporte relativ normal.
Incidentul i-a dat o forta si o rezistenta enorma. Nu mai stia ce este oboseala.Intr-o zi s-a hotarat sa isi testeze rezistenta la efort si a facut munca fizica grea timp de 24 de ore. Cu toate acestea trupul lui nu dadea semne de oboseala.
Desi pana atunci avea preocupari obisnuite, Jacob a inceput sa se simta atras de filozofie, yoga, diverse practici de meditatie, etc.
Mintea lui s-a umplut de poezii uimitoare pe care spunea ca nu le compune singur, ci le “ia de undeva”. Avea o perceptie ciudata si simtea ca putea citi gandurile oamenilor. Cand a implinit 40 de ani a mers la o intalnire cu fostii colegi. Cu toti au observat ca timpul nu lasase urme asupra lui Jacob, arata la fel de tanar ca la 26 de ani. El are acum 51 de ani si locuieste cu familia in Germania.
Intrebat de un reporter ce a “vazut” in perrioada in care se afla in moarte clinica Tsiperovich, a raspuns ca relatarile lui Raymond Moody in cartea sa ” Viata dupa viata” redau cu acuratete ce a “vazut el in lumea de dincolo” .
Publicata pentru prima oara în anul 1975, aceasta explorare devenita clasica a vietii de dupa moarte a declansat o veritabila revolutie a atitudinii opiniei publice în raport cu acest subiect, facând din dr. Moody cea mai proeminenta autoritate la nivel mondial în domeniul experientelor în apropierea mortii. Viata dupa viata a schimbat pentru totdeauna felul în care este înteles fenomenul mortii, dar si viata însasi, fapt care explica vânzarea a milioane de exemplare unor cititori dornici sa înteleaga mai bine acest fenomen atât de misterios.
Istoriile iesite din comun prezentate în aceasta carte aduc dovezi ca moartea fizica este urmata de o alta viata, asa cum depun marturie cei care au ajuns în aceasta „lume de dincolo”, dupa care s-au întors înapoi. Povestile lor prezinta similitudini izbitoare si au o natura absolut pozitiva. Relatarile lor emotionante si inspirate ne prezinta un crâmpei din pacea si iubirea neconditionata care ne asteapta pe toti la sfârsitul calatoriei în acest plan fizic. Studii precum cele pe care le prezinta dr. Moody în aceasta carte aduc multe clarificari si confirma ceea ce ni s-a spus de mai bine de 2000 de ani: ca viata continua inclusiv dupa moartea corpului fizic.
Am vazut tunelul, lumina stralucitoare, tot in jurul corpului meu, spunea Jacob. M-am transformat la randul meu intr-o lumina, care isi schimba mereu forma si culoarea, am alergat intr-o spirala gigant iar uneori ma opream pe orbitele sale. In timpul acestor pauze simteam ca absorb un flux de informatii ciudate si trunchiate. In el se gasea totul – trecut, prezent si viitor. Timpul care curge pe Pamant aici este total diferit, este ca si cum nu exista trecut, prezent sau viitor ci un prezent continuu.
Intrebat daca stie ceva despre motivul pentru care ne aflam pe Pamant, Jacob a raspuns simplu – ca sa ne luptam cu raul. Cand am fost acolo nu doream sa revin aici insa am fost nevoit sa revin, marturisea Tsiperovich. In perioada in care eram dincolo, au fost pompate in mine informatii de neinteles, haotice, pe care nu le-am inteles, a mai spus el.
Jacob a povestit si o amintire ciudata , un dispozitiv de intoarcere in timp si de redare a sanatatii. A “vazut”ai multi cilindri care nu erau insa in contact unul cu celalalt. In mijlocul primului a fost pus un om. Era asezat pe o platforma circulara care nu avea legatura cu carcasa cilindrului. Cilindrii se roteau in directii opuse, cu anumite caracteristici de rotatie prestabilite. Aveau viteza individuala. Sub influenta acestor campuri si energii dezvoltate, omul a revenit la diverse varste. Nu conteaza cati ani a “dat inapoi”, cert este ca si bolile au disparut.
Jacob este de parere ca sensul vietii unui om este acela de a-i face fericiti pe cei din jurul sau. Apoi, totul va fi bine a adaugat el.
Tsiperovich a mai povestit ca avea un sentiment extrem de ciudat atunci cand nu isi mai percepea greutatea corpului, era ca si cum ar fi fost in imponderabilitate. A fost nevoit sa faca mii de flotari pentru a invata sa isi simta trupul.
Evenimentul la care a fost protagonist i-a schimbat perceptia asupra vietii, a capatat un sentiment de armonie si intelepciune.
Organismul uman este inca o mare necunoscuta. El este controlat de o forta ce zace in fiecare dintre noi si de care putini sunt constienti. Capacitatile paranormale exista, chiar daca in stare latenta. Suntem oare pregatiti sa le dezvoltam ? Putem sa le punem in slujba binelui si a celor din jur fara sa facem rau ?
Materialul nu poate fi preluat fara acordul nostru.
