Preot cu Har – duhovnici, monahi, sfinti, etc

Am vizionat cu ani in urma un interviu ce poate fi numit balsam pentru suflet – Staretul Tadei: “Cum iti sunt gandurile, asa iti este si viata”. Din imagini imi suradea un batranel mic la stat, firav, ma scufundam intr-o privire calda si adanca precum cerul, ascultam vorbe smerite si un glas bland imi vorbea fara patima.

Ochii sunt oglinda sufletului si m-am intrebat deseori ce suflet cald si minunat statea ascuns in trupul plapand al monahului Tadei.

TADEI

Cati astfel de oameni mai exista oare ? Unde ii gasim ? De ce nu mai au Har ? Harul si Mantuirea nu sunt un bun obtinut ci un dar de la Dumnezeu. Sunt oameni care fac mii de rautati in viata lor si o singura fapta buna ii poate mantui. Nu avem dreptul sa il judecam pe Creator ca face asa ceva. Ne lipsesc multe piese din puzzle si nu avem o privire de ansamblu . Pe langa toate acestea logica noastra este diferita de cea a Divinitatii. Suntem entitati unice dar impreuna construim un intreg.

Rasfoiam presa si am dat peste un articol care nu face cinste bisericii ortodoxe – Cât costa Duhul Sfânt în România? – Atunci cand ii primim in casa, la sarbatorile religioase sau cand mergem la biserica sa le ascultam slujbele, avem incredere in cuvintele preotilor. Incercam sa nu le judecam viata personala – chiar daca nu este intotdeauna exemplara – deoarece ne gandim ca sunt inzestrati cu multe calitati, din moment ce au primit girul bisericii, au muncit si au invatat din rasputeri si au dus o viata plina de constrangeri. Ce ati spune insa daca ati afla ca unii “slujitori ai lui Dumnezeu” nu au nici o chemare catre credinta, ci au cumparat, pur si simplu, harul preotiei? – Romania Libera

preot8

Nu va ganditi insa ca Dumnezeu ne lasa. El ne iubeste prea mult ca sa ne uite. Ne trimite mereu raspunsuri, indemnuri, ne ocroteste, ne intinde mana ca sa ne ridicam, etc. Cum o face ? Simplu. Prin oamenii de langa noi, prin carti, ganduri, etc. Nu suntem singuri chiar daca uneori ne intrebam de ce suporta Dumnezeu atatea rele. Cu siguranta stie de ce si nu o face din placere. Are un scop si ne da mereu cate o noua sansa. Cand un copil invata sa mearga nu poate sa paseasca mama in locul lui. Trebuie lasat liber, cade, se juleste, se ridica, plange, etc dar in final invata si mersul ii ofera independenta in viata.

copil90

Exista numerosi preoti duhovnici care intra in rezonanta cu unii oameni si cu altii nu. Am intalnit uneori persoane care spuneau ca duhovnicii lor le spuneau lucruri numai de ei stiute. Un preot induhovnicit este ca un fel de expert in RMN. Nu i se poate ascunde nimic deoarece primeste Harul de la Dumnezeu. Acel om nu va face niciodata rau, sufletul lui este plin de iubire si blandete, etc.

Indiferent la ce clarvazator, ghicitor, etc am merge, acela nu ne poate incalca liberul arbitru. Daca tu nu vrei, acea persoana nu va putea citi nimic in tine. Nu este el prost sau nestiutor ci tu esti foarte inchis, blocat, suspicios.

Nu iau in calcul pe cei care inseala, mint, fac bani din ghicit, etc.

Spovedania

Mii de oameni cauta Preoti cu Har ? De ce? V-ati intrebat de ce ii cautati ? Ce doriti sa va spuna ? Vreti sa ii testati ? Va doriti sa stiti viitorul ? In cele mai multe cazuri nu il puteti modifica si orice schimbare launtrica poate transforma viitorul si fara sa va spuna cineva. Ma intrebam uneori cati din marii Sfinti ai ortodoxiei au facut teologia…. si ma indoiesc ca toti. Au ajuns speciali si iubiti datorita muncii asidue cu ei insisi, datorita increderii in Hristos si invataturile Lui, datorita iubirii de oameni, iertarii, etc.

„Mântuirea nu este un lucru simplu. Nu pot baga cu de-a sila modul de gândire mântuitor în capul nimanui. Munciti si rugati-va voi însiva! Daca vrei sa te mântuiesti, fii orb, surd si mut!” ( „Sfântul Amfilohie de la Poceaev – Tamaduitorul celor deznadajduiti”)

sfantul-amfilohie de la poceaev

Imi relata cineva o intamplare legata de Sfantul Amfilohie. Se stiu foarte bine intamplarile ciudate in care pelerinii au luat pamant, flori, pietricele de la mormantul Parintelui Arsenie Boca de la Prislop si masinile nu au mai pornit. Astfel de intamplari stau marturie puterii Sfintilor. De obicei la un mormant duci ceva nu te duci sa iei.

La fel la intamplat si cu o persoana care a luat pamant de la Sfantul Amfilohie. Luni intregi a avut cosmaruri si Sfantul i-a aparut in vis cerandu-i sa duca inapoi pamantul. L-ar fi dus insa o parte a mers la canal atunci cand s-a spalat pe maini. A povestit duhovnicului intamplarea si dupa o serie de canoane care mai de care mai grele, a reusit sa isi recapete linistea.

mormantul lui Arsenie Boca

O alta intrebare care ma framanta este de ce mai marii bisericii isi iau titulaturi pompoase – Preafericitul, Preasfintitul, etc. Ce ii face pe ei sa fie mai presus de Hristos ?

Lui, Fiului lui Dumnezeu nu ii spunem prea nu stiu cum, ci “ne tragem de sireturi” cu El, spunandu-i simplu – Iisus Hristos, Iisuse, Hristoase, etc.

Unde este smerenia ( a se citi modestia!!! ) “Inaltilor prelati” ?

mitra

Din pacate “curatenia” trebuie sa se faca si in randul clerului, nu doar intre oamenii de rand.

Un alt aspect deranjant l-am observat si in Grecia. Despre maicile de la Manastirea Prislop se stie ca sunt “rele”. Haideti sa nu ne mai ascundem dupa degete si sa facem pe smeritii, caci Adevarul este unul singur si nu lasa loc de interpretari. Nu mi-am propus nici sa le critic si nici sa gasesc motivatia comprtamentului lor. Cei care merg in manastiri nu sunt Sfinti ci aleg o cale destul de dura uneori, care sa ii “curete” sufleteste, sa ii smereasca, etc. Exista si printre noi oameni minunati, buni, iubitori, blanzi, intelepti, etc. Pentru asta nu trebuie sa porti haina monahala.

In Grecia sunt foarte multi Sfinti la care ortodoxii de pretutindeni merg sa se inchine. Zeci de autocare strabat muntii si la manastiri intalnesti o multime pestrita care se roaga in toate limbile. Foarte multi romani ajung anual in Grecia la Sfantul Nectarie din Eghina, Sfantul Ioan Rusul din Evia, Manastirea Katoxenia, Sfantul Cuvios David Batranul, Sfantul Mare Mucenic Dimitrie Izvoratorul de Mir, Sfantul Efrem cel Nou din Nea Makri, etc. Pe langa conationalii nostrii sunt si pelerini rusi, ucrainieni, sarbi, etc. Cu totii se lovesc de orarul rigid al manastirilor grecesti. La bisericile obisnuite preotii sunt foarte binevoitori, intelegatori, prietenosi – intelegand nevoile oamenilor si dorinta lor de a se inchina la Sfintele Moaste. La manastiri insa este foarte diferit. Acei “calugari” ( cuvantul monah mi se pare prea bland si curat ) nu inteleg ca pelerinii strabat uneori mii de kilometri, ca sunt legati de avioane, vapoare de transfer, vreme, etc. Ei au program fix si deseori sunt agresivi in limbaj. Dragilor, Sfintii nu sunt proprietatea cuiva, ci sunt dati noua spre intarire! Sunt ai ortodoxiei! Dumnezeu ni i-a dat noua tuturor, nu voua celor ce vietuiti prin manastiri! Uneori am avut impresia ca sfintii sunt paziti de niste vulturi, nu de oameni ai bisericii.

Agios-gerasimos-kefalonia

Sunt de acord ca exista program de slujbe, ca trebuie intretinuta curatenia, etc dar unde este bunatatea si omenia din invataturile lui Hristos ? Ce invata acesti calugari prin manastiri ? O alta dezamagire este programul de la pangar. Ma intreb ce ar face acesti calugari daca medicii ar avea duminica liber !? Si nu doar ei….

Probabil ca Grecia este in criza dar Biserica greaca nu are nevoie de bani. Daca sunt asa de bogati poate reusesc sa scoata omenirea din criza. Rusine sa le fie ! Cu siguranta romanii vor merge in continuare la Sfintii pe care ii iubesc atat de mult si il vor lasa pe Dumnezeu sa ii judece pe acesti calugari greci. Culmea este ca oamenii de rand din Grecia sunt de partea noastra si spun ca la noi in tara, in manastirile din Romania au fost mereu bine primiti, au gasit deschis sau le-au fost deschise portile, au fost tratati cu dragoste si respect. Avem si noi “oile” noastre dar am intalnit si niste monahii minunate la… Agapia. Unele aveau o blandete si o bunatate in care doreai sa te scufunzi. In privirile lor descopereai o lume a iubirii de oameni si o intelepciune minunata.

Manastirea Agapia este o perla si maicutele sunt stropii de roua ce o inconjoara !

maicute-pelerin

Linistea care stapâneste ma nelinisteste. Se pregateste ceva. N-am înteles bine în ce ani traim, nici nu ne gândim ca vom muri. Nu stiu ce va fi, situatia este foarte grea. Soarta lumii sta în mâinile unora, dar Dumnezeu înca frâneaza. Este trebuinta sa facem multa rugaciune cu durere, ca Dumnezeu sa intervina. S-o luam în serios si sa traim duhovniceste.

Anii sunt foarte grei. Este nevoie de o interventie dumnezeiasca.(…) Si noi dormim în opinci. Nu spun sa luam pancarte, ci sa ne îndreptam atentia noastra spre marele pericol care ne asteapta si sa înaltam mâinile catre Dumnezeu. Sa cautam modalitatile prin care sa ne pazim de rau. (…)

Exista o mare zapaceala. Lumea a ajuns ca o moara. Oamenii sunt ametiti… Nu va spun acestea ca sa va înfricosati, ci sa stiti unde ne aflam, sa fiti cu Hristos, sa traiti potrivit cu poruncile Lui si sa va rugati, ca sa aveti puteri dumnezeiesti si sa puteti înfrunta greutatile. Lasati patimile, ca sa vina harul dumnezeiesc. Ceea ce va ajuta foarte mult este sa intre înlauntrul vostru nelinistea cea buna: unde ne aflam, ce ne va astepta, ca sa luam masurile necesare si sa ne pregatim.

Fiecare dintre noi va da socoteala pentru ceea ce a facut în acesti ani grei, prin rugaciune, prin bunatate… Cuviosul Paisie Aghioritul

Paisie aghioritulL

In final m-am gandit sa va ofer un scurt fragment despre Sfantul Dionisie care s-a sfintit… pacatuind. Oricat am incerca, nu stim si nu putem intelege Caile Domnului asa ca ar fi bine sa incercam sa fim mai buni, sa ne rugam si indiferent ce spun altii sa ne vedem de drumul nostru. Modelul il avem – Hristos!

In Manastirea Anafonitria sfintenia omului lui Dumnezeu a stralucit din nou. Intr-o zi, un om a venit in chilia sa, un fugar care se temea si cauta ocrotire. Mainile sale erau patate de sange omenesc: tocmai il ucisese pe fratele Sfantului Dionisie. Cand sfantul a auzit aceasta, s-a mahnit profund, insa nu s-a lasat biruit de manie si ura, ci a deschis usa chiliei sale lasandu-l pe criminal sa scape, sa se ascunda si sa supravietuiasca. Mai mult, cand rudele celui ucis – si ale Sfantului Dionisie – si autoritatile civile, au venit in chilia sa pentru a intreba de criminal, Sfantul Dionisie a marturisit ca nu l-a intalnit si ca nu cunoaste nimic. De aceea, intr-o poezie ce vorbeste despre virtutea sfantului, un poet din Zakynthos scrie: “robul lui Dumnezeu ce s-a sfintit in momentul in care a pacatuit”. sursa

Agios-Dionissios

One comment on “Preot cu Har – duhovnici, monahi, sfinti, etc

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *