Tara Hategului este una dintre cele mai frumoase zone ale României si, cu siguranta, cea mai bogata în ceea ce priveste diversitatea naturala, etnofolclorica si istorica.
La sarbatoarea orasului Hateg 27-29 august 2010, au participat ansambluri folclorice si artizani din toate colturile judetului Hunedoara.
Tara Hategului este un tinut istoric si etnografic din coltul de sud-vest al Transilvaniei, judetul Hunedoara, România. Tara Hategului cuprinde depresiunea cu acelasi nume, dar în „zona de influenta” a ei se afla si asezarile situate pe cursul superior al Streiului, pâna la varsarea acestuia în Mures. Înconjurata din toate partile de munti, depresiunea Hategului este una dintre cele mai pitoresti zone ale României.
Sub aspect etno-folcloric, zona Tarii Hategului prezinta un mare interes. O inestimabila valoare o au scoartele din Hateg, îndeosebi cele din perimetrul satelor Baiesti Pui, precum si portul popular elegant, în care combinatia de culori alb si negru confera un rafinament aparte. Din pacate, astazi acest port este folosit foarte rar de catre locuitorii zonei. Doar de nedei mai poate fi admirat costumul barbatesc format din pantaloni lungi, curea lata si laibar si cel femeiesc alcatuit din camasa, opreg, catrina si pieptar.
Zona etnografica a Padurenilor se constituie într-o unitate teritoriala de o mare specificitate, cu o zestre spirituala inedita, de mare rezonanta. Izolata printr-o centura de paduri, populatia Padurenilor locuieste în sate mici, asezate pe culmi si creste de dealuri, despartite prin vai adânci prin care curge câte un râulet sarac în apa. Aici s-a dezvoltat, datorita conditiilor geografice speciale, una dintre cele mai originale culturi populare. Padurenii formeaza o populatie omogena sub toate aspectele: casa de locuit, portul popular, ocupatiile etc.
Codrul este o tema fundamentala a folclorului, iar frunza lui tot verde este nelipsita din cântecele populare. Reprezentarile mitice legate de padure (Muma, Fata si Omul Padurii, Padureanca), arborii sacrii (stejarul si bradul), fiarele padurii (lupul si ursul) sunt prezente vii în credintele si obiceiurile populare contemporane. Personajul mitic reprezentativ al civilizatiei lemnului este Muma Padurii, stapâna peste tot ce naste, creste si traieste în padurile carpatice. Este o Muma a Mumelor care locuieste în codrii, în copaci batrâni, în scorburi, în planta numita Muma Padurii. Aceasta este însa o mama trista care geme, se jeleste, suspina, horcaie, vâjâie pentru ca oamenii îi taie pruncii, copacii din padure. Îsi cunoaste toti copacii (copiii) din padure pe care îi alapteaza când sunt mici, îi cearta daca cresc strâmbi, îi striga pe nume sau pe porecla, îi blestema sa fie taiati de om sau trasniti de fulger când o supara. Ca mare zeita, aceasta poate fi buna sau rea. Pedepseste tâlharii si ajuta oamenii necajiti, arata calea cea buna copiilor rataciti prin padure.
In Tara Hategului portul popular, pastreaza numeroase elemente legate de vechiul costum dacic, asa cum se vede pe columna lui Traian cum ar fi suba infundata, opinca cu gurgui si gluga.
Un interes deosebit il constituie si costumele din Tara Zarandului (motii) si Valea Jiului (momarlanii) iar cei de pe Valea Muresului au o cromatica placuta, armonioasa.
Arta populara hunedoreana este deosebit de bogata si diversa cuprinzand incrustari in lemn: Clopotiva si Blajeni – furci de tors, tesaturi (indeosebi pricoite) si in tot judetul covoare, stergare, tindee, masalarite, capeti de perna, straite, etc.
Olaritul este reprezentat prin centrul ceramic de la Obarsa (Tara Zarandului) existand astazi 10 mesteri care mai practica acest stravechi mestesug prezenti la principalele targuri din Tara Zarandului, Tara Motilor, Valea Muresului, zona Banatului, Sibiu, etc.
Judetul Hunedoara, tinut de exceptional interes istoric si etnofolcloric, cuprinde mai multe zone etnografice, unele indelung studiate si precis delimitate (Tinutul Padurilor, Tara Hategului, Valea Jiului – Momarlanii), altele mai putin cercetate si cu limite mai putin fixate (Tara Zarandului, Orastie, Valea Streiului, Muntii Metaliferi, Valea Muresului de la Simeria la Zam), unele dintre acestea din urma intinzandu-se in tinuturile invecinate Albei (Muntii Metaliferi) sau Aradului (Tara Zarandului). Importanta spatiului Hunedorean din punct de vedere etnografic reiese si din aceasta simpla enumerare a zonelor apartinatoare.
Costumele populare sunt de mare originalitate si s-au pãstrat nealterate obiceiurile si traditiile de secole. Prin colorit si motive decorative se imprimã deosebiri costumelor, în functie de vârsta celor care le îmbracã. În zilele de sãrbãtoare, femeile pãdurence poartã cojoace înflorate, un pieptar cu blanã de oaie acoperit cu flori sau pene. Motivele florale sunt cusute cu mãtase. Pãdurenii practicã si arta prelucrãrii lemnului (cruci de lemn de-a lungul satelor, furci de tors, bâte, teci de cutite). De asemenea, turnatul cositorului dupã o tehnicã proprie, arhaicã este folosit si la aplicarea de catarame si tinte pe fâsii de piele. Asa se confectioneazã renumitele podoabe pentru femei, cingãtoarea sau boltul, o piesã tipicã portului pãdurenesc. Tara Hategului este nucleul de etnogenezã a poporului român, este izvorul istoriei românesti, locul unde, cum spunea Nicolae Iorga, s-a hotãrât acum douã mii de ani, care e limba pe care o vom vorbi, care e sufletul care ne va sãlãsui în trupul nostru tracic, care vor fi prieteniile si dusmãniile noastre fatã de multele neamuri ale lumii. Fiecare epocã istoricã si-a pus amprenta, prin vestigii, pe acest vechi tinut românesc, începând cu epoca preistoricã (pesterile de la Ohaba-Ponor si Cioclovina).
Principalele obiective turistice din zona sunt: Calan Bai (statiunea de ape termale din anticul Aquae) Streisângeorgiu – la confluenta Streiului cu Valea Luncani, renumit prin biserica din sec.XI, unul din cele mai vechi monumente de arhitectura medievala din tara, cu o fresca datând din anul 1313. Strei – cu o biserica din sec.XIII. Sîntamarie – Orlea – biserica reformata de aici a fost initial Capela de curte ortodoxa româneasca, construita în sec. XIII de familia de cneji Cândea, în stil romanic. Castelul Sîntamarie Orlea este o constructie baroca din sec. XIX si adaposteste acum un complex turistic. Manastirea Prislop, întemeiata de calugurul Nicodim în 1414. Aici si-a scris Nicodim evanghelia si a functionat o scoala de zugravi condusa de Popa Simeon din Pitesti. Biserica-monument istoric de la Densus, una dintre cele mai vechi si mai interesante constructii religioase din tara, ridicata în sec. XIII, pe ruinele unei vechi constructii antice, cu materiale provenite de la Ulpia Traiana Sarmizegetusa. Se observa elemente de constructie paleocrestina. Este considerata una dintre cele mai vechi biserici din România. Densus este locul de bastina al familiei Densuseanu: Aron, Nicolae si Ovid. Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, capitala Daciei romane, se afla pe valea râului Zeicani. Orasul a fost fondat de împaratul Traian dupa cucerirea Daciei. Aici se afla Amfiteatrul cu 5.000 locuri, Forumul, Palatul Augustalilor, temple, apeducte. Cetatea si biserica Colt, a apartinut familiei de cneji Cândea, care l-au slujit pe Iancu de Hunedoara. Legenda situeaza aici actiunea romanului “Castelul din Carpati” de Jules Verne. Sînpetru – sat situat lânga Sîntamaria Orlea, poseda o biserica monument de arhitectura din sec. XIII. Aici se afla un renumit depozit fosilifer cu schelete si oua de dinozaur. Pesterile Cioclovina, Ohaba Ponor si Tecuri – situate pe un versant al Muntilor Surianu, contin urme de locuire din paleolitic. Pesterile prezinta interes si sub aspect geologic, prin unicitatea configuratiei rocilor. Sub aspect etno-folcloric, zona Tarii Hategului prezinta un mare interes. O inestimabila valoare o au “scoartele” din Hateg, îndeosebi cele din perimetrul satelor Baesti- Pui, precum si portul popular elegant, în care combinatia de culori alb si negru confera un rafinament aparte. Încrustarile din lemn, mai ales furcile plate (de la Clopotiva) si unele piese de arhitectura populara se remarca prin originalitate si un simt artistic special. “Hateganele” si “Caluserul” formeaza piese predilecte ale melosului popular. În judetul Hunedoara se afla statiunile balneo-climaterice Geoagiu Bai, Vata de Jos si Aquae – Calan Bai.
Renumit prin frumusetea peisajului si bogatia folclorica si etnologica, judetul Hunedoara dispune de numeroase obiective turistice. În judet se afla, de asemenea, numeroase vestigii ale trecutului, monumente istorice care pot suscita interesul unor turisti avizati. Turismul montan, drumetiile si excursiile pot fi practicate in tot timpul anului, in toate anotimpurile. În masivul Retezat sunt numeroase trasee alpine care includ varfurile Peleaga, Bucura, Judele Mare, Turnul Portii sau crestele Stinisoara si Pintenul Slaveiului, toate situate in zona centrala a masivului. Cabanele din Retezat si Paring (Pietrele, Gura Zlata, Buta, Lunca Florii, Groapa Seaca, Valea de Pesti, Montana, Brazi) sunt tot atatea locuri de popas si de agrement. Itinerariile turistice mai strabat cateva defilee cum sunt acelea de pe Crisul Alb (in aval de localitatea Vata de Jos), defileele Jiului si Muresului (culoarul Deva – Zam), Portile de Fier ale Transilvaniei, defileele-chei de pe raul Cerna (Teliuc – Hunedoara) de la Zlasti si cele trei “porti” ale Streiului de la Ohaba de sub Piatra, de la Ciopeia si Subcetate.
