Romanii nu stiu sa isi cinsteasca stramosii si fonduri pentru arheologie au fost mereu putine sau deloc. Un copac fara radacini nu are stabilitate, nu are forta sa reziste veacurilor ce vin. Ne mandrim cu Decebal si Burebista, cu Sarmizegetusa sau alte vestigii arheologice, dar stim prea putine despre trecutul nostru.
Cetatea dacica Sarmizegetusa Regia by Tfmvideo
Scriitorul si profesorul Gligor Hasa din Deva are o teorie indrazneata si greu de acceptat – Sarmizegetusa Regia nu se afla la Gradistea, in Muntii Orastiei ci la Subcetate, langa Hateg.
Pasionat cercetator al istoriei Tarii Hategului si a Ardealului, Gligor Hasa este posesorul unor informatii rare despre antichitatea dacica si despre Evul mediu romanesc, lucruri ce nu apar in manualele de istorie.
Cetatea dacica din muntii Orastiei nu poate fi decat capitala religioasa, spirituala a dacilor, un loc in care traiau si se rugau marii preoti, in care acestia isi implineau ritualurile si sacrificiile. O cetate mica, intr-un loc stramt, intre stanci care nu putea fi o garnizoana ce trebuia sa gazduiasca trupele de daci, sa le asigure hrana, apa si aprovizionare. In incinta cetatii Sarmizegetusa Regia nu se gasea nici un izvor, ci doar in afara ei, pe cand la Subcetate erau doua izvoare cuprinse intre zidurile cetatii. Subcetate este asezata la intersectia a trei drumuri importante ce se incruciseau chiar la poalele cetatii.
In “Tablitele de la Sinaia” apare descrierea unei cetati, un octogon ce se potriveste mai degraba cetatii de la Subcetate.
Cele doua mari comori descoperite in secolul al XVI-lea nu s-au gasit in muntii Orastiei ci in Vadul Streiului, la Subcetate Orlea. Chiar si numele localitatii de langa Hateg are un nume straniu – Subcetate. Formula As