Adevarul despre exploatarea gazelor de sist

Deci, ce era cu fracturarea hidraulica, încât bârla­denii nu si-o doreau? O cautare pe google avea sa-mi dea raspunsul. Spre deosebire de gazele conventionale, care se gasesc în pungi subterane usor de extras, gazele de sist sunt risipite în porii unor roci argiloase. Frac­turarea hidraulica e metoda noua (si foarte costi­sitoare) prin care acestea sunt exploatate. Imaginati-va o sonda de dimensiuni impresionante, care foreaza la mare adâncime, întâi vertical, si apoi orizontal, lasând în urma ei pamântul ciuruit precum un svaiter. Fractio­narea e asemanatoare unui cutremur, face pamântul sa vibreze. Presiunea enorma sparge roca si elibereaza gazul captiv din porii ei. Pentru a-l aduce însa la supra­fata, e nevoie de un fluid de fractionare. Un cocktail de aproape 600 de substante chimice – de la cele cu denumiri imposibil de pronuntat, pâna la cele mai simple, pe care le gasim deseori si pe etichetele unor alimente – puse într-o cisterna uriasa, în care nu mai trebuie adaugata decât apa.

Adica, foarte multa apa. Pentru o singura forare la un singur put se folosesc între 10 si 40 de milioane de litri de apa! Un put poate fi fracturat si de 7-8 ori. Or, numai în judetul Vaslui se estimeaza ca vor fi în jur de 2.800 de sonde. La final, dupa ce gazul e scos la suprafata, odata cu el ies si milioanele de litri de fluid toxic si radioactiv, ramase fara nicio între­buintare. M-am întrebat, desigur, ce fac companiile exploatatoare cu ele. Ei bine, cum fractura­rea hidrau­lica în volum mare este o metoda destul de noua, lipsita deci de o reglementare adecvata, în Statele Unite, fie­care a facut dupa capul ei. O vreme, fluidul rezidual a fost diluat cu apa si aruncat în râuri. Dupa ce orga­nismele de mediu s-au sesizat, companiile au fost obli­gate sa gaseasca alta solutie. L-au pulverizat în aer, gene­rând un val de ploi toxice si acide. Acum, în acor­dul pe care l-a semnat cu statul român pentru perime­trul Constanta, compania Chevron promite ca le va reinjecta în pamânt, riscând astfel declansarea unor cutremure (mici ca magnitudine, dar numeroase) si contaminarea rezervelor de apa potabila. Mai aveam oare motive sa fiu pro? formula as

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.