“Din cauza firmelor mari, care iau masa lemnoasa ca sa o exporte, pretul lemnului creste foarte mult, iar fabricile de mobila devin necompetitive”. Într-o declaratie acordata “Ziarului Financiar”, ea arata ca de la începutul anului, pretul lemnului a crescut cu 30-40%, iar cel al mobilei cu maximum 2-3%.
Protestele pe care exploatarea masiva a lemnului de catre marii jucatori austrieci care controleaza piata româneasca le-a provocat în cursul acestui an în Apuseni, în Covasna si în Suceava au atras, în fine, si atentia autoritatilor. Valeriu Zgonea, presedintele Camerei Deputatilor, a avut o pozitie dura vizavi de “modelul Schweighofer”.
“Nu-l recomand, pentru ca a generat nemultumirea întreprinderilor mici si mijlocii si pierderea locurilor de munca. Nu a generat valoare adaugata si a omorât tot ce înseamna întreprinderi mici si mijlocii”, a spus Zgonea, care a adaugat ca, în cazul Schweighofer, s-au dat garantii de stat pentru zece ani si nu este un model de succes, iar daca e nevoie de o comisie de ancheta pentru a se cerceta ce s-a întâmplat în ultimii ani, el va sustine demersul.
Dar lamentarile guvernantilor (culmea, din acelasi partid care a dat “Legea Schweighofer”), ar putea fi tardive. “La mine pe strada, la Scarisoara, zece case în sus de la casa mea, toata lumea câstiga un banut din prelucrarea lemnului. Acum, daca au mai ramas vreo doi. Pe restul îi asteapta foamea sau Spania, daca sunt mai tineri si mai în putere…”, îmi spune Cristi Vârciu, îngânat de o mâna de moti “protestatari”, care se tem, ca si el, ca în câtiva ani, dupa ce lemnul se va termina cu totul, Apusenii vor deveni o bomba cu ceas. “Dar ce va tot povestim noi, trebuie sa vedeti cu ochii vostri, ca sa întelegeti ce se întâmpla, cu adevarat, aici la noi…”, ma îndeamna doi baieti mai curajosi. De ce sa nu vedem, daca pentru asta am mers acolo? formula as