Când criza actuala a început sa mature totul în cale, a fost gasit rapid vinovatul: “derivatele toxice”. Iar solutia propusa pentru viitor a fost la mintea cocosului: “sa fie interzise derivatele toxice”. Pare simplu – asa cum ne-am putut descurca secole fara creatiile diabolice ale unor matematicieni defecti, asa putem sa ne descurcam si de-acum încolo. Cu o singura mica problema: derivatele sunt mult mai frecvente decât ne închipuim.
E drept, schemele moderne – CDO, CDS, CFD si toate celelalte sunt foarte sofisticate. Însa nu sofisticarea este definitorie pentru o derivata. Ele pot fi la fel de bine foarte foarte simple. În realitate, orice contract care prevede obligatii banesti pentru diverse scenarii din viitor este, ca efect, o derivativa financiara. Cel mai banal exemplu sunt asigurarile. Apoi, destul de cunoscute sunt vânzarile si cumpararile la termen.
Dar exista o derivata si mai banala decât toate, pe care aproape nimeni nu o numeste ca atare, din cauza unui reflex neuro-lingvistic bine sedimentat în ultimul secol. Este vorba despre “depozitul” bancar în modul în care a ajuns el sa fie înteles.
În mod natural, exista doua variante de a-ti pastra banii la banca:
Fie depozitul propriu-zis, caz în care banca pastreaza banii integral în seifuri si cere în schimb o taxa. Banii sunt oricând la dispozitia proprietarului. sursa