În partea stânga a Prutului, în comuna Capriana, raionul Straseni, din Basarabia, se afla Manastirea voievodala Capriana. Ansamblul monastic adaposteste unul dintre cele mai vechi lacasuri de cult de pe acele meleaguri, zidit în timpul Binecredinciosului Voievod Stefan cel Mare si Sfânt, pe locul altuia, mai vechi. Doar 40 de kilometri masoara distanta dintre Manastirea Capriana si capitala Republicii Moldova, Chisinau. Primele hrisoave domnesti referitoare la Manastirea Capriana au fost emise de voievodul Moldovei, Alexandru cel Bun (1400-1432), la 25 aprilie 1420, respectiv la 10 februarie 1429.
Cel de-al doilea document este un uric prin care asezamântul primeste statut de manastire domneasca, fiind numita “manastirea de la Vâsnovat unde este egumen Chiprian”. Biserica fusese ridicata de razesii din Mereni, sat în care se nascuse Marena Doamna, sotia voievodului Alexandru cel Bun. Domnita Marena era nepoata acestui staret, Chiprian (Caprian sau Ciprian), si daruia manastirii un epitrahil brodat între anii 1427 si 1431, vesmânt pe care erau reproduse chipul sau si cel al sotului ei domnitor, Alexandru cel Bun. lumina