Cuvântul coliva vine de la grecescul “ta koliva”, care înseamna ofranda. Ea se prepara din grâu fiert, îndulcit cu miere sau zahar si amestecat cu mirodenii si miez de nuca. Coliva simbolizeaza însusi trupul celui raposat, deoarece hrana principala a trupului omenesc este grâul. Ea este totodata o expresie materiala a credintei noastre în nemurire si Înviere, fiind facuta din boabe de grâu, pe care Domnul însusi le-a înfatisat ca simboluri ale învierii trupurilor. “Dupa cum bobul de grâu, ca sa încolteasca si sa aduca roada, trebuie sa fie îngropat mai întâi în pamânt pentru ca sa putrezeasca, tot asa si trupul omenesc mai întâi se îngroapa si putrezeste, pentru ca sa învieze apoi, întru nestricaciune”, spune Apostolul Pavel.
Cu privire la dulciurile si ingredientele ce intra în componenta colivei, ele reprezinta virtutile raposatilor pomeniti, ori dulceata vietii celei vesnice pe care nadajduim ca o va dobândi cel raposat. Aceeasi simbolistica o are si pâinea, sau colacul, care se aduce la cei raposati pe lânga coliva, uneori chiar si în locul ei. În Ardeal, de pilda, sunt locuri unde se aduce doar colac si se numeste parastas. La noi, în Oltenia, s-a împamântenit traditia pregatirii colivei si este bine ca ea sa fie respectata.