Vocea parintelui Paisie se întinde egala si linistita între boltile reci. Suntem în biserica mare a mânastirii, ridicata chiar pe locul celor stravechi, distruse în timpul marilor urgii. Noul lacas e negrait de frumos. O mândrie a ortodoxiei transilvanene. Albul sau luminos îl zaresti de departe. Si zveltetea, gata sa zboare spre cer. Ferestrele înguste, legate cu brâu de piatra, lasa sa curga o lumina subtire peste câmpul cu flori al peretilor, zugraviti cu har si chemare de-un pictor tânar si talentat: Ioan Popa. O revarsare de culori delicate, care da o intimitate extraordinara bisericii, de nu-ti mai vine sa pleci din ea. Pe lânga rugaciunile si cântarile monahale, cu siguranta ca si gradina cu sfinti din interiorul bisericii aduna multimi de oameni la mânastirea cocotata pe-un vârf de deal. Si nu vin doar din împrejurimi, ci de departe, unii dintre ei, chiar si de peste mari si tari. Calatori atrasi de frumusetea muntilor din aceasta parte a României, care gazduiesc si cetatile dacice, se opresc chemati, parca, de-o vraja, si în curtea Mânastirii Afteia. E greu sa întelegi ce anume îi aduna, doar daca îti asculti inima poti sa prinzi cu adâncul ei ceea ce mintii îi scapa întotdeauna. Numai asa poti pricepe cum pe locul acesta s-a ridicat, de patru ori, din cenusa, o mânastire. Încapatânându-se sa nu moara si sa-l vesteasca, întruna, pe Dumnezeu.
Poate ca rugile mucenicilor ardeleni care au pierit ucisi în timp ce se rugau în biserica au facut Afteia sa renasca de fiecare data. Rugile si caznele pe care le-au îndurat, nedorind sa-si piarda credinta, care le-a fost mai scumpa decât viata. Si au fost razbunati. Astazi, tunurile lui Buccow au putrezit, Imperiul Habsburgic e doar o fila din cartile de istorie, în vreme ce supliciul calugarilor omorâti fara mila, la Cioara, a nascut Mânastirea Afteia, cu biserica ei, ca o craiasa a muntilor. Privind-o, întelegi ca Dumnezeu îsi razbuna întotdeauna martirii. Dar nu cu ura si cu dureri, asa cum facem noi, oamenii, ci cu o iubire încapatânata aproape, care stie sa razbeasca si sa faca dreptate în veci de veci. formula as