Cum crezi ca vei ajunge un bun pianist: exersand in fiecare zi sau imaginandu-ti ca exersezi in fiecare zi? Chiar daca pare greu de crezut, rezultatul este acelasi in ambele situatii. Acest fenomen este, potrivit specialistilor, extrem de des intalnit: „antrenandu-ti” creierul, poti sa-ti imbunatatesti diverse abilitati (chiar si forta) fizice.
Viktor Frankl, un psihiatru evreu, a fost detinut timp de trei ani in lagarele de concentrare naziste din timpul celui de-al doilea razboi mondial. In acest rastimp, Frankl si-a dat seama ca singurul lucru care i-a ramas liber este imaginatia.
El detinea astfel puterea de a raspunde in alt mod ororilor la care era supus el sau ceilalti detinuti. realitatea
In tinerete, am lucrat vreme de patru ani în cel mai mare spital din Austria si raspundeam de pavilionul unde se gaseau pacientii care sufereau de depresii severe, multi dintre ei fiind spitalizati dupa o tentativa de suicid. Cândva, am facut un calcul din care rezulta ca trebuie sa fi consultat în jur de douasprezece mii depacienti în acesti patru ani. Am acumulat, deci, o experienta care îmi foloseste ori decâte ori am de-a face cu un pacient care este expus riscului de suicid. Unui astfel deom îi explic ceea ce pacientii mi-au spus de nenumarate ori, respectiv cât demultumiti sunt ca încercarea lor de suicid a dat gres. La saptamâni, luni sau ani dupa tentativa lor de suicid, acestia mi-au marturisit ca exista o solutie la problema lor, un raspuns la întrebarea lor, un sens în viata lor. Si îmi continui explicatia astfel: „Chiar daca numai în unu la mie din cazuri s-ar produce o astfel de schimbare în bine, cine ar putea garanta ca nu se va întâmpla la fel si în cazul tau, mai devreme sau mai târziu? Dar, mai înainte de toate, tu trebuie sa traiesti pentru a putea apuca ziua în care se va întâmpla acest fapt, deci trebuie sa supravietuiesti pentru a apuca zorii acelei zile, si din momentul acesta responsabilitatea pentru a supravietui îti revine clipa de clipa. “Privitor la cea de a doua fateta a sindromului nevrotic de masa – agresivitatea -, permiteti-mi sa va relatez experimentul pe care l-a facut Carolyn Wood Sherif. Ea a reusit sa provoace în mod artificial agresivitate între niste grupuri de baieti cercetasi si a observat ca agresivitatea s-a diminuat doar atunci când adolescentii s-au dedicat unui scop colectiv, de pilda scoaterea din noroi a unei carute cu care li se aducea mâncarea în tabara . Brusc, ei nu numai ca au fost provocati, ci si uniti de un rost pe care trebuiau sa îl împlineasca.
In ceea ce priveste al treilea element, dependenta, îmi amintesc dedescoperirile prezentate de Annemarie von Forst-meyer care observase ca, asa cum reiesea din experimente si statistici, 90% dintre alcoolicii pe care îi avusese sub observatie suferisera de un sentiment abisal de lipsa de sens. Dintre cazurile de dependenti de droguri studiate de Stanley Krippner, toti dependentii (100% din cazuri)considerau ca „viata pare a fi fara rost!”. Acum haideti sa revenim la chestiunea sensului însusi. Pentru început, as dori sa clarific faptul ca, în primul rând, logoterapeutul se ocupa de sensul potential inerent care dormiteaza în fiecare situatie de viata careia individul trebuie sa-i faca fata. De aceea, nu voi discuta aici despre sensul vietii omului în general, desi nu contest faptul ca exista un astfel de sens pe termen lung. Voi apela la o analogie. Sa ne gândim la un film – el este format din mii si mii de cadre distincte, fiecare dintre acestea având logica si semnificatia sa proprie; totusi, întelesul filmului, în integralitatea lui, nu poatefi deslusit pâna ce nu vedem ultima secventa. Deopotriva, nu putem întelege filmul fara a deslusi mai întâi fiecare componenta a sa, fiecare cadru în parte. Nu este tot asa si cu viata? Sensul final al vietii nu ni se reveleaza el oare, daca este ca acest lucru sa se întâmple, doar la capatul ei, în pragul mortii? Si oare sensul acesta final al vietii nu depinde el de faptul daca fiecare sens potential, al fiecarei situatii de viata în parte, a fost sau nu actualizat cel mai bine, înfunctie de cunostintele si credinta omului? Omul in cautarea sensului vietii