Cuviosul Dionisie Sihastrul s-a nevoitin sihastria Fundatura, in a doua jumatate a secolului al XIV-lea. Prin traditie i se spunea „Torcatorul”, deoarece se ocupa cu torsul lanii, din care isi castiga existenta, indeletnicire obisnuita celor mai multi sihastri din Muntii Buzaului.
Nevointa Cuviosului Dionisie Sihastrul era aceasta: toata saptamana se ostenea singur in pestera, petrecand in neadormita rugaciune, in post, in pazirea mintii si in cugetarea celor viitoare. Hrana si-o castiga torcand lana, pe care i-o aducea ucenicul de prin sate.
Marele sihastru Dionisie Torcatorul a crescut mai multi ucenici, care au ajuns si ei sihastri vestiti si i-au urmat intru totul nevointa. Astfel, chilia lui poate fi considerata ca o mica sihastrie pustniceasca, care a contribuit mult la dezvoltarea vietii isihaste din Muntii Buzaului.
O data pe saptamana, cobora din pestera si se impartasea cu Trupul si Sangele lui Hristos, la biserica din Sihastria Fundatura.
