Fiecare dintre noi a trecut prin frica, adica o emotie umana normala, care ne ajuta când ne confruntam cu o situatie periculoasa. Dar unii oameni traiesc o frica foarte intensa si cumva irationala, care nu este justificata de un pericol real. Atunci când apare o reactie persistenta, cu mult peste ceea ce consideram a fi normal pentru o situatie, putem vorbi de o tulburare din spectrul anxietatii.
Problemele legate de anxietate au fost definite si introduse în domeniul de studiu al psihiatriei la sfârsitul secolului al XIX-lea. Teoria psihanalitica afirma ca prin perceperea anxietatii ca o tulburare se poate pierde din vedere semnificatia de semnal a acesteia si exista pericolul ignorarii cauzelor ei. Astfel, scopul interventiei psihanalitice nu este în primul rând eliminarea anxietatii, ci cresterea tolerantei la aceasta, pentru a putea percepe adecvat semnalul si conflictul care o determina.
Tulburarile de anxietate pot afecta functionarea persoanei în toate domeniile vietii. Apar în urma unui eveniment traumatic recent sau chiar vechi, din copilarie. În momentele de stres, simptomele cresc în intensitate si sunt însotite de dureri de cap, palpitatii, hipertensiune, tensiune musculara, dificultati de respiratie, nod în gât, care la rândul lor conduc la oboseala, nervozitate, epuizare. O categorie aparte o reprezinta tulburarea obsesiv-compulsiva. Ea se caracterizeaza prin obsesii, urmate de compulsii ce au rol în neutralizarea gândurilor obsesive. Determina disconfort, consuma mult timp si, cu toate ca atitudinea este recunoscuta de catre cel care o traieste ca fiind irationala, nu se poate opri. lumina