Incidenta alergiilor alimentare în rândul copiilor a crescut cu 50% între 1997 si 2011, iar studiile au aratat o corelare între utilizarea frecventa a antibioticelor si a agentilor antimicrobieni.
Testarea acestui tratament este usor de realizat. “Folosirea în exces a antibioticelor, regimurile alimentare bogate în grasimi, nasterea prin cezariana, eradicarea agentilor patogeni din mediul înconjurator si chiar compozitia hranei pentru bebelusi au influentat evolutia florei microbiene specifice organismului uman”, a explicat Cathryn Nagler, profesoara de alergologie alimentara la Universitatea din Chicago, autoarea principala a studiului. “Rezultatele obtinute ne fac sa credem ca toti acesti factori ar putea contribui la o susceptabilitate ridicata privind alergiile alimentare”, a subliniat Nagler.
Cercetatorii au descoperit ca bacteriile clostridium, parte a florei intestinale în mod obisnuit, protejeaza împotriva alergiei la arahide, foarte comuna în rândul populatiei si incurabila în prezent.
Pentru acest studiu, oamenii de stiinta au modificat genetic soarecii pentru a-i face alergici la arahide.
Prin inducerea unui raspuns imunitar care împiedica intrarea alergenilor în sânge, aceste bacterii minimizeaza expunerea organismului si evita sensibilizarea, mecanismul cheie care duce la dezvoltarea de alergii, explica expertii de la Universitatea din Chicago, a caror cercetare a fost publicata în editia din 25-29 august a publicatiei Proceedings of the National Academy of Sciences din Statele Unite ale Americii. descopera