Când Domnul se suia la Ierusalim si se ducea la Patima, a spus ucenicilor Sai si aceste doua parabole, pentru ca nu cumva cineva traind în feciorie sa nu se îngrijeasca si de celelalte virtuti si mai ales de milostenie, prin care se vadeste stralucirea fecioriei. Pe cinci dintre fecioare le numeste întelepte caci împreuna cu fecioria au avut si minunatul si îmbelsugatul undelemn al milostivirii. Pe celelalte cinci le numeste nebune pentru ca, desi si ele aveau virtutea fecioriei, nu aveau în aceeasi masura milostenie. Pe când se scurgea noaptea acestei vieti au adormit toate fecioarele, adica au murit. Cu adevarat moartea se numeste somn. Pe când dormeau ele, strigat mare s-a facut la miezul noptii; cele care au avut undelemn din belsug au intrat cu mirele la deschiderea usilor, iar cele nebune, pentru ca nu aveau undelemn din destul îl cautau dupa ce s-au sculat din somn.
Anumite activitati sunt oprite cu desavârsire în Vinerea Mare, fiindca, se crede ca au contribuit la adâncirea chinurilor lui Iisus. Nu se consuma urzici si nici otet pentru ca, pe cruce, Mântuitorul a fost bîtut cu urzici, iar buzele i-au fost udate cu otet. În plus, nu se lucreaza, pentru ca, spun batrânii, daca nu respecti ziua de doliu crestinesc, totul “va seca”. Nu se framânta si nu se coace pâine, în schimb, se rosesc ouale – un simbol al sângelui curs dupa ce Iisus a fost rastignit.
În Vinerea Mare, dupa datina, se tine post negru – nu se manânca si nu se bea nimic toata ziua. Numita si Vinerea Seaca, în aceasta zi nu se spala rufe, nu se coase si nu se sacrifica pasari sau animale. În unele zone ale tarii se afuma cu tamâie pomii si casele pentru a le feri de animalele salbatice, de trasnete, boli si daunatori. realitatea
