În Tinutul Padurenilor, Ignatul nu pica-ntotdeauna în ziua de… Ignat. La Lelese, “porcul se taie când ne vine bine, de când da toamna, când se lasa frigul”, ne zice unul dintre localnici. Asa se face ca-n sat miroase a sorici fript si-a zeama în care fierb caltabosii în tot postul Craciunului, dupa cum si-a gasit fiecare timp sa taie godacul. Si, din când în când, gerul noptii e-nvelit în aburi de alcool, caci fierb alambicurile pentru “ghinars”, tuica de pruna din care fiecare-si face doar cât are nevoie sa treaca prin frig.
Satul e rupt de lume. Drumul pâna la el e anevoios. Dar parca asta a ajutat, cumva, ca nu-s asa de alterate traditiile ca prin alte parti. Desi, ne spune mândru primarul, satul e legat la internet. Mai sunt probleme cu apa, cu drumurile, cu gazele, prin unele parti din comuna, dar internet are tot omul care a vrut sa-si racordeze gospodaria la pulsul lumii.