Se spune ca pe aici a trecut la un moment dat si Sfântul Nicodim, care se nevoia în cautarea cascadei ce i se aratase în vis si deasupra careia trebuia sa construiasca o manastire. Asa s-a oprit la Ponoarele, chiar în locul de unde izvoraste râul Bulba, gândind la lacasul pe care urma sa-l ridice în slujba Domnului. Doua familii foarte înstarite, lipsite de credinta si de orice legatura cu Dumnezeu, l-au ademenit si, în timp ce se odihnea, au luat cutitul de taiat pâine al sfântului si au taiat cu acesta o gaina pe care ulterior i-au strecurat-o în traista pe care o avea asupra-i. În urma acestui viclesug l-au acuzat de furt, scotându-i gaina din traista si facându-l de rusine în fata tuturor. Rusinat si cu durere în suflet, Sfântul Nicodim a plecat în cautarea unui alt loc în care sa ridice manastirea visata, care astazi este sfânta Manastire Tismana.
Coborând pe Valea Gainii, s-a oprit pe marginea râului Bulba, care curgea prin partea stânga a vaii, si privind abatut spre apa limpede cu miros de feriga, a blestemat-o ca aceasta sa fie zbuciumata pe veci, lipsita de pesti si sa o înghita pamântul. Satenii povestesc înfiorati cum ca acest blestem s-a împlinit, având în vedere zbuciumul creat de cele opt mori existente pe cursul râului. Nici pestii nu traiesc în râu, exact cum a harazit sfântul, iar pe timp de seceta, vara, apa dispare înghitita de pamântul însetat, si asta pentru ca traiectoria albiei sale trece peste o pestera. Din cauza secetei, apa intra brusc în cavitatea subterana, dând impresia ca a fost înghitita de pamânt.
O alta legenda spune ca acum multe veacuri aici locuia necuratul, chiar în pestera de la Ponoarele. Mult rau pricinuia diavolul oamenilor, motiv pentru care toata suflarea a început sa se roage lui Dumnezeu sa-i scape de nenorocirile pe care acesta le pricinuia localnicilor. Dumnezeu ar fi lovit cu palma tavanul pesterii, astfel încât acesta s-a prabusit peste intrare. Cu toate astea, diavolul s-a strecurat pe cai numai de el stiute si a iesit pe sub deal, pe cealalta gura a pesterii, cea care duce spre lacul Zatonul Mare. Vazându-se învins, acesta a început sa se agate cu ghearele de vârful Dealului Pesterii, în furia sa formând santuri în formatiunile calcaroase si ajungând în câmpiile de lapiezuri Afrodita si Cleopatra.